
La 20 februarie 1910, Eugeniu Carada s-a stins din viata la Bucuresti, în locuinta sa din strada Pitar Mos.
Cert este ca la la 14 ani de la moartea sa survenita in 1910,liberalii decid ridicarea unui grup statuar la intersectia strazilor Lipscani si Eugeniu Carada.
Acesta era un "mic bust de bronz ridicat pe un soclu incarcat cu basoreliefuri si figuri alegorice",dupa cum ni-l descria in 1938 Grigore Ionescu in lucrarea "Bucuresti,ghid istoric si artistic".
Comanditarii aveau de ales intre statuie si bust,castigatoare fiind varianta bustului acompaniat de alegorii,simboluri si reliefuri.Formula academista a fost agreeata in special de liberalii Vintila Bratianu(ministru de finante) si Constantin Bibicescu(directorul Bancii Nationale).Dezvelirea a fost un eveniment in sine,fiind urmat de o publicitate ridicata la acea vreme.
Din pacate detaliile despre imprejurarile disparitei grupului statuar sunt inexistente. Comunistii nu agreeau ideea pastrarii acesteia intr-un loc atat de vizibil precum Lipscanii.
Bucurestiul îi datoreaza lui Carada unele dintre cele mai semnificative monumente ale sale: statuia lui Mihai Viteazul, cea a lui C.A. Rosetti, monumentul (astazi disparut) al lui Ion C. Bratianu, cel dedicat pompierilor, grupul statuar dedicat fratilor Golesti. Eugeniu Carada s-a implicat financiar în fiecare dintre aceste proiecte, chiar daca nu a fost multumit întotdeauna de rezultat, asa cum s-a întâmplat în cazul statuii lui Mihai Viteazul, sau nu a mai apucat sa-l vada (monumentul Golestilor, la care tinea atât de mult, a fost dezvelit dupa moartea sa).
No comments:
Post a Comment