| Subiect: | Hipodromul Băneasa | Autor: | Cornel D. | |
| Perioada: | 1876-1953 | Foto: | Diverse | |
| Localizare: | ............ | Contributii: | ||
| Adresa alternativa: | .......... | Google Maps |
În anul 1874 se înfiinteazã in Bucuresti Jockey Club, asociatia crescãtorilor de cai Pur sânge englez. Aproape imediat a fost luata initiatva construirii unui hipodrom propriu dar datorita evenimentelor timpului, in speta Razboiul de independenta, proiectul a fost amanat. Din acest motiv Jockey-Club Român organiza alergările fie pe câmpul de la Floreasca fie pe platoul Cotroceni.
Initiativa este luata din nou in 1879 si sarcina de a proiecta noul hipordom este data arhitectului Ion Mincu. Hipodromul se va construi pe un teren din Comuna Baneasa, de aici si numele, Hipodromul Baneasa. Initial aici se desfasurau curse de galop sub patronajul protipendadei bucurestene; generalul Gheorghe Manu, generalul Ioan Emanoil Florescu, Grigore C. Cantacuzino și Alexandru Marghiloman printre altii. Regele Carol I era președintele de onoare al organizației, acesta fiind totodată un pasionat al curselor de galop.
La mai putin de un an de la inaugurare alergãrile sunt extinse în douã sesiuni, de primãvara si de toamnã, si aveau caracter sãptãmânal.
Primul Derby din România a avut loc în anul 1896 și a fost organizat pe distanța clasică de Derby, de 2.400 de metri. Câștigătorul cursei a fost roibul "Paradox" al lui Alexandru Marghiloman, supranumit „părintele hipismului românesc”.
In timp pasiunea pentru hipism a luat amploare. Numarul proprietari de "pursange" creste exponential cu cai de curse aduși tocmai din Anglia sau Franța, în special de la celebrii crescători din jurul Parisului. Datorita acestui fapt membrii Jockey-Club Român, în frunte cu Alexandru Marghiloman, generalul Manu, generalul Florescu, G.C. Cantacuzino, Moruzi, Brătianu, Stirbey, Negropontes, Lahovary, Ghika, Sturdza, Suțu, Kogălniceanu, Steriadi, Balș, Argetoianu, Catargi, Cămărășescu, Chrissoveloni, Filliti, Bălăceanu, Bibescu și mulți alții au finanțat constuirea noului hipodrom, sub susținerea regelui Carol I și a Primăriei Capitalei.
In vara anului 1905 începe construirea noului hipodrom, după planurile arhitectului Ion D. Berindey. Acesta studiase hipodromurile de la Paris, în special Hipodromul Longchamp. Terenul initial nu a fost suficient pentru noul hipodrom astfel incat
autoritățile au alocat un teren mult mai intins pentru Hipodromul Băneasa. Pe data de 14 decembrie 1905 apare și un decret oficial, prin care se alocă o nouă suprafață de teren Jockey-Clubului, ajungându-se la începutul lui 1906 la o suprafață de 52 ha. Ulterior, în 1915, datorită tot Jockey-Clubului, suprafața totală a terenului va ajunge la 62 de ha.
Berindey, avand suportul puternic al lui Alexandru Marghiloman – vicepreședintele Jockey-Club, a reușit să încheie lucrarea la doar 15 luni de la începere și să inaugureze noua tribună în data de 8 octombrie 1906. La inaugurarea hipodromului a participat toată lumea bună a Bucureștiului și a lumii hipismului, cat și Familia Regală a României.
"Construcția avea să fie unică, era de o eleganță aparte, regală. Hipodromul Băneasa ajunge în scurt timp să fie considerat unul dintre cele mai frumoase hipodromuri din Europa, concurând de la egal la egal cu celebrul Longchamp de la Paris, cel care l-ar fi inspirat cel mai mult pe arhitectul Berindey."
Terenul de alergări cuprindea două piste concentrice, una de 2.000 m cu o lățime de 24 m, respectiv cea exterioară de 2.200 m și cu o lățime de 30 m. Pistele erau legate între ele cu bretele, ulterior, în 1925, ajungându-se să se amenajeze o pistă de 2.400 m pe care se alerga în special Derby-ul (Pista de Derby).[1]
Dupa venirea la putere a regimului comunist hipodromul isi shimba numele in "Hipodromul Republican". cursele continua cu intreruperi pana spre sfarsitul anilor '50 cand pe acest teren se construieste Casa scanteii si mai tarziu un pavilion expositional.
Cursele de cai au continuat pentru un timp la Ploiesti.
Datorita popularitatii imense s sportului se simte nevoia unui al doilea hipodrom. Intre anii 1923 si 1936 a functionat in Bucuresti al doilea hipodrom, Hipodromul Floreasca.
În anul 1874 se înfiinteazã in Bucuresti Jockey Club, asociatia crescãtorilor de cai Pur sânge englez, asociatie organizata dupã modelul unor asociatii omoloage existente deja în alte state ale Europei care aveau traditie si experientã în cresterea cailor de galop.În anul urmator, 1875 la Bucuresti Bãneasa se înfiinteazã hipotromul cu acelasi nume si se desfãsoarã primele curse de galop.
Incepand cu anul 1882 alergãrile sunt extinse în douã sesiuni, de primãvara si de toamnã, si aveau caracter sãptãmânal.
Cursele sunt întrerupte pe perioada primului rãzboi mondial (1916-1918) dar sunt reluate în 1919, cu toate pierderile grele suferite în efectivele de cai de rasã.
În primii ani de dupã rãzboi efectivele cresc numeric si calitativ. Romania importa un numar semnificativ de "pur sange englez". Este o perioada de dezvoltare si adaptare a unui efectiv semnificativ la conditiile de mediu din România.
În a doua jumãtate a perioadei interbelice, importurile aproape cã înceteazã iar România devine exportatoare de Pur sânge englez. În aceastã perioadã matca rasei atingea 600 iepe de reproductie, iar anual erau fãtati între 250 si 300 de mânji. Veniturile obtinute din curse erau semnificative acoperind nu numai costurile de întretinere a infrastructurii destinate alergãrilor.
Al doilea rãzboi mondial afecteazã cea mai mare parte a mãtcii de Pur sânge englez din tarã. Dupã încheierea rãzboiului si aplicarea nationalizãrilor în noile conditii politice, exemplarele de rasã din zona privatã au fost adãugate nucleelor de reproductie din hergheliile de stat de la Cislãu si Slobozia. Cursele sunt reluate pe hipodromul din Baneasa care este numit Hipodromul republican de galop.
Hipodromul este demolat în perioada 1956 -1960, spatiul fiind ocupat de edificiile Casei Scânteii, azi Casa Presei Libere, si complexului expozitional Romexpo.
Caii de rasã Pur sânge englez sunt crescuti mai departe în sistemul hergheliilor de stat la Cislãu si Balc (herghelie devenitã începând cu anul 1999 sectie de productie vegetalã). Chiar si în conditiile lipsei unui Hipodrom, caii de rasã Pur sânge englez nu si-au pierdut din însusirile caracteristice. Datoritã profesionalismului specialistilor numeroase exemplare s-au evidentiat la prestigioase curse internationale desfãsurate pe Hipodroamele din capitalele satelor din spatiul estic al Europei: Berlin, Praga, Varsovia, Budapesta, Moscova.
=== Regele Ferdinand si Regina Maria la Hipodromul Baneasa 1910 === 
.jpg)
 |
| 1951 |
