| Subiect: |
Casa Ştefan Bellu |
|
Autor: |
Cornel D. |
| Perioada: |
17xx-1984 |
|
Foto: |
Diverse |
| Adresa: | Calea Victoriei Nr. 121 |
|
Contributii: |
|
| . |
|
|
|
|
Fosta casa a lui Barbu? Vacarescu din Podul Mogosoaiei aflata vis-a-vis de Biserica Popa Cosma sau „biserica de blestema"(astazi Biserica Sf. Nicolae Tabacu) fost cumparata dupa moartea acestuia de catre Ion Moscu.
La randul sau Ion Moscu a vandut aceste case, in 1818, lui Stefan Bellu. fost mare vistier si mare logofat al dreptatii sub Ion Caragea Vodä.
"Inca din 1814, la fiecare sapte case cute un stilp lung de un stinjen si jumatate ce avea in virf cite un felinar. In aceste felinare, in noptile intunecoase, ardeau luminari pentru care fiecare proprietar trebuia sa plateasca cite 32 parale pe luna." "In primavara anului 1821, de frica revolutiei, cei mai multi boieri fugisera din Bucuresti. Printre acestia se afla si Stefan Balu care se dusese cu familia la Brasov, lasind ca om de incredere , vataf al casei si al grAainii celei mari, pe vistierul Mihai, originar din Pitesti."In 1821 familia Bellu pleaca din tara din cauza tulburarilor politice si se intoarce odata cu venirea la putere a domnitorului Grigore Ghica.
In aceasta vreme un corp de oaste pus sub conducerea lui Chehaia-Bei, singerosul pasa de Silistra, ajunge lamarginea Capitalei. Pasa se muta in Casele Bellu la insistentele vornicul Mihail Manu.
La intoarcerea in tara Bellu, constata ca o parte din bunurile lasate in casa din Podul Mogosoaiei disparusera; Mobilele, vasele si hainele pe care nu le luase cu el la plecarea in graba spre Brasov. Depozitul de vinuri din pivnita, dispruse.
Dupa moartea lui Stefan Bellu in 1833, casa ramane mostenire fiului acestuia Dumitru Bellu.
Conform planului Rudolf Artur Borroczyn din 1846 proprietatea apartinea la acea data lui Alecu Bellu.
În anul 1890, guvernul îl autorizează pe ministrul Theodor Rosetti „să cumpere pentru Academia Română, de la Barbu Bellu, casele cu tot locul de aproape 10.000 mp“. Tot atunci, Academia Română solicită, pentru instalarea colecțiilor sale, cumpărarea de la Constantin Șt. Cesianu a caselor și terenului de 4.060 mp, situate în vecinătate. Theodor Rosetti obține aprobarea și decide să întregească locul pe care Academia Română îl obținuse, achiziționând și terenul deținut de Nicolae Șt. Cesianu, fratele lui Constantin Ște. Cesianu.
In acelasi timp Barbu Bellu doneaza Academiei numeroase artifacte de familie printre care manuscrise si documente de familie, bijuterii si tablouri.
De-a lungul anului 1890, sub coordonarea arhitectului F.D. Xenopol, este realizată prima serie de lucrări de reconstrucție a caselor Bellu și Cesianu, cel mai important spațiu fiind sala de ședințe, adică prima aulă a Academiei Române. În noiembrie 1890 Academia Română se instalează în noul său sediu.
Odată cu creșterea colecțiilor Academiei Române și cu dezvoltarea activității sale culturale și științifice, spațiul devine insuficient. Astfel, în anul 1896 Academia Română primește din partea statului român casele achiziționate de la Mina Zaleski.
În perioada 1896-1897 au loc adăugiri la clădirile existente, după planurile arhitectului Constantin Băicoianu. Noul local, cu o aulă impunătoare, este inaugurat în martie 1898 și va rămâne nemodificat vreme de o jumătate de secol.
In jur de 1939 "Biblioteca Fundatiunii Carol I" este inchisa temporar pentru inventariere. In acest context studentii folosesc Biblioteca Academiei, care se pare a fi neincapatoare. Se hotaraste ca "s-ar putea crea o sala de lectura in Casa Bellu, cu fatada spre Calea Victoriei, reziliind contractul cu institutia chiriasa. (Analele Academiei Române. Desbaterile. Tomul 67 : 1947-1948)
Casa Bellu, inainte de 1962 a fost sediul Editurii Academiei.
Pentru un timp, între anii 1948 si 1953, resedinta a găzduit expoziţiile de obiecte recent descoperite ale Muzeului Naţional de Antichităţi.
Dupa unele rapoarte, cladirea a fost grav avariata la cutremurul din 1977 si ulterior demolata.
In locul in care se gasea casa se afla in ziua de astazi o fantana.
De remarcat faptul ca in perioada in care casa a fost demolata se pregatea taierea noului Bulevard Dacia, si se pare ca demolarea a avut loc in 1984. La est de Calea Victoriei se facusera deja demolari si aparuse Str. I.C. Frimu si Str. Fundatiei, dupa cum se vede pe harta din 1974. Aceste strazi vor deveni mai tarziu, parte din Bd. Dacia.
Stefan Bellio(Bellu) s-a nascut la Pela in Macedonia, la 9 martie 1767 (m .6 mai 1833). A fost adus in tara, in jurul anului 1780, de unchiul sau Daniil.
Zicho (Zehno, Zihneanul) fost egumen la m-rea Coltea din Bucuresti.
Stefan Bellu casatorit in 9.XI.1785 cu Elena nascuta Balacescu (a murit in aprilie 1826). A fost mare clucer, mare vistier si mare logofat al dreptatii in vremea domnitorului Ion Caragea. A avut zece copii din care i-au trait numai sase: trei baieti si trei fete. Baieti au fost: Constantin (n.1788 m. 5 ianuarie 1851), Dumitru (n. 1790 m. 15 dec. 1863) si Alexandru (n. 26 martie 1796 m. 28 februarie 1862)Referinte: Din Bucureştii de altădată - George Potra
 |
| 1974 |
 |
| 1921 |
 |
| 1921 |
 |
| 1911 |
 |
| 1899 |
 |
| 1856 |
 |
| 1846 |
,%2011,%20nr.%20538,%2012%20mai%201937.jpg)
