Wednesday, 30 November 2022

Hanurile Bucurestene


Subiect: Vechile hanuri ale Bucurestiului

Autor: Cornel D.
Perioada: Sec XVI, XVII, XVIII, XIX

Foto: Diverse
Localizare:Bucuresti
Contributii:
.





 

 

  Hanuri Bucurestene  
     
In general, hanurile erau numite dupa proprietarul respectiv, fie cel initial care le zidise, fie unul din cei posteriori - manastire, boier, negustor, hangiu in stapanirea caruia ajunsese. In aceasta categorie intra majoritatea hanurilor bucurestene incepandnd cu cele ridicate de voievozii Serban Cantacuzino si Constantin Voda Brancoveanu, de inaltii ierarhi Filaret, Avram si Ioanichie Stavrapoleos, de boierii din neamurile Golescu, Cretulescu, Balaceanu, Gradisteanu si terminand cu acelea ale oamenilor de afaceri, precum Zamfir, Manuc, Pappazoglu si ale hangiilor de meserie - Hanul lui Tanasie, al lui Voica, al lui Beasca, al lui Raducanu. Uneori hanul purta drept nume porecla proprietarului - Hanul Injuga-Urs, Hanul Urla-n Sus, Hanul Dracului, dupa culoare - Hanul Rosu, Hanul Verde, unele hanuri se numeau dupa cate un element exterior - Hanul cu Tei
Hangii erau supravegheati de Agie in sec. XVIII, ei aveau o multime de indatoriri fata de locatarii straini.
Castigurile hangiilor au scazut, cand pentru prima oara au aparut la Bucuresti hotelierii, cel dintai fiind Brenner, care la 1828 a deschis primul hotel in Bucuresti, iar inaintea lui a mai fost un hotel numit Hatel de l' Europe"

Hanul cu Tei

 
** Hanuri Mici
*** Hanuri cu biserici
Hanul Proprietar Localizare Perioada Descriere  
           
Aleco (Serdarului)   Podul Targului de afara (Calea Mosilor) ment. 1826    
Avram (lui) Avram Gheorghiu Bd. Maria cu Str Gheorghe Bibescu Sec XIX-1983 Hotelul Avram (Hotel Abramu) de pe coltul Bd. George Cosbuc (fost si actual Bd. Regina Maria) cu Str. Bibescu Voda
Hotelul Avram era fostul han al lui Avram, aflat pe coltul Bd. George Cosbuc (fost si actual Bd. Regina Maria) cu Str. Bibescu Voda. Hanul exista dinainte de 1781, epoca lui de glorie fiind in jurul anului 1840. Din 1867, hanul a fost transformat in hotel de catre proprietarul de atunci, Avram Georgiu. Inainte de a fi demolat, in luna decembrie 1983, fostul han/hotel gazduia la parter pravalii si Restaurantul Cornul Vanatorului.
 
Babeanului   Podul Mogosoaiei      
Bălăceanu ??          
Baltaretu ** Stefan Baltaretu Ulita Bacanilor   Langa Hanul Zamfir pe Ulita Bacanilor (incepea in ulita Blanarilor si dadea in Ulita Lipscanilor)  
Barbatescului Neguta Musetescu Mahalaua Barbatescului 1847    
Baneasa (de la) **   Bariera Mogosoaiei/Piata Victoriei   Zona Mavrogheni  
Banesii(din drumul) ** Hristea Emanoil Papazoglu   1847  Pe Mosia Herastrau a manastirii Cotroceni.  
Bazaca Bezeca Str. Bazaca 1812-1847 Construit de Bezaca, secretar al printului 1806-12. Cumpara terenuri  
Beaşcă (lui) ** Niculae Nae-Beasca Str. Gura Oborului   Intersectia Sos Pantelimon si Pe Str. Gura Oborului viitor Bd. Dimitrov/ Ferdinand I  
Bossel Casa)   Podul Mogosoaiei 1839-18 Ridicat de Frederich Bossel in 1839 (fostele proprietati Ghica). Sala de bal si teatru. Pe locul Cladirii demolate a fost inaltata cladirea L'Independence Roumaine.  
Boteanu   Mahalaua Mihai Voda      
Branzaru(lui) ** Str. Gura Oborului Str. Gura Oborului viiror Bd. Dimitrov/ Ferdinand I
Budisteanu Silv. Filiti Ulita Frantuzeasca cu Ulita Brancoveanu 1790-1828 Ulita Frantuzeasca colt cu Ulita BrancoveanuAztazi Str. Nicolae Tonitza)  
Burnaz (lui) **     Mahalaua Spirii 1840 afara de Bariera (han mic)  
Campineanu   Podul Mogosoaiei 1830 (Hanul Campinencei 1830)(Hanul Serafim 1832)(Hanul Villacrosse 1847)  
Capitanului Nicolae   Mahalaua Cismelei   Afara de bariera  
Caracas(Nemtoaica)   Str. Bibescu voda cu Poetului(Ienachita Vacarescu) 1881 poalele Dealului Mitropoliei( stanga). Pe str. Poetuluierau pravaliile caldararilor, spre Piata Bibescu Voda era un Magazin obiecte bisericesti  
Caritasilor **       langa Biserica Sf. Apostoli  
Castrisoaiei   Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei 26   Intre Pas. Macca si Str. Doamnei.  
Cazotti(Gazotti)   Str Sf. Vineri 1810-15- 1850 Peste drum de Hanul Papazoglu Mahalaua Sf. Gheorghe Vechi  
Hanul Proprietar Localizare Perioada Descriere  
Cimpoieru(lui) **   Sos Pantelimon      
Chiritei(lui Mihail Chiriţă)   Intre Baratie si Sf. Gheorghe Nou 1827, 1844    
Cismigiului **   Podul de Paman 1830 Langa Biserica Sasilor si Biserica Donii aproape de Podul de Pamant aproape de Lacul Cismigiu.  
Coltei (Colti) ***   Ulita Coltei/Doamnei      
Concordiei   Str. Smardan      
Constantin Voda ***   Podul Mogosoaiei 1696-1847 Incendiu 1847  
Costea(Postelnicul)   Podul de Pamant 1825 Aproape de Dambovita  
Cretulescu(Kretzulescu)***   Podul Mogosoaiei      
Cucu   Calea Victoriei 222 1886-1939 Calea Victoriei 222 cu Str. Grigore Alexandrescu  
Damari(s)   Podul Mogosoaiei -1881 Dupa 1850 a inceput sa se numeasca "Otelul de Franta". In 1888 Reconstruit de catre Tinasache Iliad devine Hotel de France.  
Deli Nicolae(lui)       Peste drum de Hanul Coltei  
Dracii (lui Dracea) **     1763 ( G. Ionescu-Jon) Septembrie 15 1763, in spatele Hanului Coltei  
Dracului          
Dragomir     1864 In Piata Mica  
Dudeasca/Sutu     Sec XVIII 1792-1872 In spatele Spitalului Coltea. Hanul Dudeascai sau Hanul Sutu  
Dumitru( Mocanu?) Athanasie Dumitru Bariera Mogosoaiei   Posibil Hanul Mocanu, de mai tarziu) Piata Victoriei langa Cismeaua lui Mavrogheni., mai tarziu) Piata Victoriei langa Cismeaua lui Mavrogheni.  
Ecaterinei Notaciof **        Intre Mahalaua Obor (Intre Sos. Colentina si Sos. Iancului) si Podul Targului de afara  
Elencai Caraiane **       Intre Mahalaua Obor (Intre Sos. Colentina si Sos. Iancului) si Podul Targului de afara  
Fagadau   Str. Romana   Str. Romana (str. M. Eminescu) cu Str. Galati (fosta Vasile Lascar) in Mahalaua Fagadau  
Filaret   Podul Mogosoaiei Sec XVIII-1847    
Filaret-Colţea ??          
Hanul Proprietar Localizare Perioada Descriere  
           
Filaret-Mogoşoaia ???          
Filipescu(Filipescului)   Podul Mogosoaiei 1696-1871(4)?  Str. Lipscani/Podul Mogosoaiei . Mai tarziu Casa Societatii Dacia. Dintr-o perspectiva moderna Hanul Filipescu se afla la intersectia Strada Lipscani si Podul Mogosoaei(Calea Victoriei) vis-a-vis de actualul Magazin Victoria.  
Frantescului   Mahalaua Cismelei 1840 (aproape de Spitalul Filantropia?) 1840 Podul Mogosoaiei, Cismeaua Rosie?  
Gabroveni   Pe Strada Gabroveni / Str. Lipscani 1900 (Hanul Tudor Hagi Tudorache) Pe Strada Gabroveni / Str. Lipscani (intre Gabroveni si Lipscani) fost teren al curtii Vechi sec XVIII. Dupa 1900 se transforma in Hotel Gabroveni Universal. Ridicat intre anii 1804-1818, fiind printre hanurile mari ale Bucurestilor. Hanul se inscrie intr-un plan trapezoidal cu laturile longitudinale paralele care delimiteaza o curte interioara, lunga de 24,60 m si lata de 4,80 m. Laturile de nord si de sud sunt opturate de portile de acces acoperite cu bolti avea la, cea dinspre Lipscani avand cinci bolti alaturate, pe cand cealalte numai trei. Dupa anul 1900 vechiul Han Gabroveni este transformat si el in hotel purtand numele de Gabroveni Universal. Link
Galben   Bd. Banu Manta / str. Dr. Felix Sec XIX-XX Construit pe la 1810  
Gherman   Str. Doamnei      
Ghermani   Ulita Germana(Str. Smardan)   pe la 1863 devine Hotel  
Golescu(Golescului)   Podul Calicilor (Calea Rahovei) 1810?-1882 Mahalaua Domnita Balasa, in spatele Spitalului Brancovenesc. langa Biserica Sf. Nicolae din Prund.  
Golgota(Hanisorul)   Strada(Ulita) Doamnei 5 1700?-1868    
Gradisteanu(Gradisteanului)   Podul Beilicului(Calea Serban Voda) 1845 langa fosta Dorobantie (Bazaca de azi?) poarta pe Podul Beilicului(Calea Serban Voda)August 1845 distrus in incendiu  
Greceanului(Dedu) Diamandi Dedu Podul Mogosoaiei sec. XVIII-1878 Sfarsit sec. XVIII construit de Radu Greceanu. 1827 propprietar Diamandi Dedu. Demolat 1887-88 ==>Palatul Nifon, 1900.  
Grecilor ***   Strada Lipscani 18-22 1565-1882    
Grigore Mavrodoglu **       Intre Mahalaua Obor (Intre Sos. Colentina si Sos. Iancului) si Podul Targului de afara  
Gura Lupului(de la)   Soseaua Mihai Bravu nr. 372(vechi) 1789-1940?    
Hagi Tudorache   Str. Gabroveni 12 1848-49 construit 1848-49. Teren din fosta Curte Veche  
Halfon   Ulita Tabacilor 1840 pe langa Ulita Tabacilor spre Jicnita  
Herisescu   Str. Radu Calomfirescu?   in spatele Hanul Neculescului? (din mahalaua Razvan,(peste drum de Biserica Rasvan) pe Podul Targului de Afara)
In apropierea Bisericii Domnita Ancuta sau a Vergului
 
Hiler   Podul Targului de Afara 1869    
Iacovachi(stolnicului)   Mahalaua Selarilor -1856 Mahalaua Selarilor(Bis. Sf. Nicolae Selari) 1839? 1832, 1839 Dispare dupa 1856  
Ion Romanul Ion Eliad   1857 Langa Bis. Sf. Gheorghe, alaturi de Hanul Simeon (Zamfir-Simeon-ion) Ion Eliad vinde in 1857 hanul  
Hanul Proprietar Localizare Perioada Descriere  
Ionita Serbanescu(clucerului)   Bd. Ion Mihalache 92 1831 pe Bd. 1Mai/Filantropia/ Bd. Ion Mihalache 92 vis-a-vis de cimitir  
Iorgu Giurescu(Pitarului) **       Intre Mahalaua Obor (Intre Sos. Colentina si Sos. Iancului) si Podul Targului de afara  
Ivanciu Gherasim(lui) ** Podul Mogosoaiei capatul Podului Mogosoaiei  
ÃŽnjugă Urs(lui)  Dimitrie si  Constantin Sarateanu Str. Polona nr. 7 1830, 1867 (Hanul lui Dimitrie si mai tarziu Constantin Sarateanu) in spatele Spitalului Coltea. Dupa 1830 (la 1867 Str. Polona nr. 7,Polona cu Coltea) Suburbia Scaunele din culoarea de Galben). ÃŽjuga Urs era porecla bunicului lui Constantin Sarateanu numit tot Constantin. in 1867 Hanul si terenul intra in proprietatea Spitalului Coltea.  
Jeanache Iosif Rosi Mahalaua Cismelei 1827 (Iosif Rosi spiterul zis Jeanache) Mahalaua Cismelei pe lacul Manastirii Izvorul Tamaduirii(Mavrogheni)  
Kretulescu(Cretulescu)   Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei 1790-1939 Sec. XVIII(1790?) Refacut dupa 1850(1851-52) Demolat 1939.  
Manu Mihail/Zmaranda Manu Podul Calitii 1840 (vornicul Mihail/Zmaranda Manu) Podul Calitii, peste drum de Doamna Balasa  
Manuc (Manuk)   Str. Halelor/Str. Caldarari 3 1808-Prezent    
Mavromolu Marita Mavrohomolu Podul Targului de afara 1843 (caminareasa Marita Mavrohomolu) Podul Targului de afara (ment. 1843)  
Mercus   Podul Mogosoaiei   (mai tarziu Hotel Mercus sec XX)Podul Mogosoaiei vis-a-vis de Palatul Telefoanelor. Mai tarziu Palatul Imobiliara / Pasajul Victoria  
Mihai Hagi Stefan(lui)     1834    
Mihai Voda   Strada Sapientei 4   in jurul Bisericii Mihai Voda  
Mincu(Capitanului) **       Intre Mahalaua Obor (Intre Sos. Colentina si Sos. Iancului) si Podul Targului de afara  
Mocanu Dimitrie Pop Bariera Mogosoaiei 1843 in capatul Podului Mogosoaiei, pe proprietate Bisericii Mavrogheni  
Moldoveanu Toma Pomescu Mahalaua Oborul Nou   (proprietar Toma Pomescu din Mahalaua Sf. Ion Mosi) Langa Targul din afara  
Muntenesc Parcul Carol I 1906 Expoziţia din 1906 Langa Moscheie  
Mustacov          
Nenciulescului Ulita Nenciulescului  
Neculcea   Bariera Mogosoaiei 1810-1890 Inceput de sec. XIX 1810-1890 (aprox) pe drumul spre Targoviste. Han de bariera(piata Victoriei)  
Neculescului (Niculescu)(Niculcea)   Podul Targului de Afara/Calea Moșilor 82-84 1768, 1867 *Cunoscut si sub numele de Hanu Polonez sau Niculcea.
*Construit in 1867 Calea Mosilor 82-84(80 in numerotarea veche), Casa Christo Gheorghief(82) si casele farmacistului Nierecher (nr. 84).
*Mahalaua Razvan,(peste drum de Biserica Rasvan) pe Podul Targului de Afara, unde la un moment dat, in anul 1793, a existat o sinagoga, din 1768 Pe Calea Mosilor colt cu strada Radu Calomfirescu. Aproape de Targul Cucului
 
           
Hanul Proprietar Localizare Perioada Descriere  
Nicu Schiopu (lui) **       In apropiere de Targul Mosilor Sos. Stefan Cel Mare la Bariera La inceputul Sos. Colentina  
Oncescu(lui) **   Str. Gura Oborului   langa macelaria lui Cocean Pe Str. Gura Oborului viitor Bd. Dimitrov, Ferdinand I  
Otopeanu **       Peste drum de Hanul lui Nicu Schiopu In apropiere de Targul Mosilor Sos. Stefan Cel Mare la Bariera La inceputul Sos. Colentina  
Pandele Ion(lui) **       Intre Mahalaua Obor (Intre Sos. Colentina si Sos. Iancului) si Podul Targului de afara  
Papazoglu(Papazolu)   Str Sf. Vineri 4 1780-1847 (Mahalaua Sf. Gheorghe Vechi), 1780-1847 (Str Sf. Vineri 4)? se afla la colt intre str. Decebal si calea Mosilor, de partea dreapta mergand spre biserica Sf. Vineri-Herasca. Ridicat pe la 1780-85 Hanul lui Papazoglu a ars la 23 Martie 1847.
Hanul Papazoglu - construit in 1780 de Hagi Dumitrache Papazoglu in mahalaua Sf. Gheorghe Vechi. Hanul a fost distrus de marele foc din anul 1847 iar prin 1900 pe locul hanului, generalul Sachelarie Razvan a ridicat pe locul lui o cladire de raport afectata de cutremurul din 1977 - via Istoricul Hanurilor Bucurestene
 
Pescarului   Cal. Călărași nr. 3-5   langa Biserica Sf. Vineri. Demolat 1935(aproape de Bariera Verguluiu?)  
Petrescu   Calea Mosilor 272/Str. Zece Mese 3      
Pitesteanului   Podul Targului de Afara 1840 Mahalaua Silvestru pe Podul Targului de Afara (intre str. Venerei si Mihail Eminescu(Romana) pe stanga mergand spre Bucur-Obor 1840  
Pitesteanului   Podul Mogosoaiei -1850 Pe la 1850 devine Hotel Orient iar mai tarziu, 1898, devine Hotel Splendid. (Hanul Trasnea 1820, Pitesteanului Hanul 1850, Hanul Simeon Armeanul 1870)  
Polizu   Ulita Targovistei sec. XIX- 1835    
Postei   Parcul Carol I 1906 Expoziţia din 1906 Langa Moscheie  
Predescu Theodor Predescu   1838 Alaturi de Hanul si biserica Sf. Gh. Nou reparat dupa cutremurul din 1838.  
Răducanu(lui) **   Sos Pantelimon si Str. Gura Oborului   Peste drum de Hanul lui Beaşcă, Intersectia Sos Pantelimon si Pe Str. Gura Oborului viitor Bd. Dimitrov, Ferdinand I  
Radu Voda ***   str. Radu voda cu str. Serban Voda   Manastirea Radu Voda   str. Radu voda colt cu str. Serban Voda  
Roşu   Ulita Frantuzeasca 1797-1838 Ulita Frantuzeasca cu Podul Calicilor Ridicat 1797-99. A ars in 1838  
Rusesc?   Calea Belvedere?   Hotel de Russia  
Saftei Obedoaia ** Saftea Obedeanu     Intre Mahalaua Obor (Intre Sos. Colentina si Sos. Iancului) si Podul Targului de afara  
Sarindar   Podul Mogosoaiei      
Scarlat Gorneanu(lui) **       Intre Mahalaua Obor (Intre Sos. Colentina si Sos. Iancului) si Podul Targului de afara  
Scarlat Roset(lui) **   Podul Serban Voda 1853 1853 pe podul serban Voda langa garla in apropierea Targului din Nuntru(viitoarea Piata Bibescu Voda)  
Scufa(Scufu) Iordache Scufa   1798-1817 1798-1800 parte din terenul de la curtea Veche, poarta de sus. In 1817 este ruinat si se cere demolarea
 
Hanul Proprietar Localizare Perioada Descriere  
Serafim   Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei 1832    
Serban Voda ***   Str. Lipscani 1683-1883    
Sf. Ecaterina(Varlaam) ***       Hanul Varlaam Demolat 1862-63  
Sf. Gheorghe Nou ***     1705-1847 "Si era tocmai peste drum de Targul Cucului pe portiune coprinsa aziintra strazile Lipscani-Bacani-Blanari si Coltea. Hanul acesta a ars la 1839 (v. IONNESCU-GION, o. c., pp. 486-7)
In anul 1705 alaturi debiserica ridica un han cu 200 camere.Incendiul din 1718 distrugemanastirea ai hanul dar au fost reparate de domnitorul Ioan Mavrocordatcare va fi inmormantat in aceasta Biserica. Incendiul din 1847 de la 23 martie a distrus complet hanul. (Un foc din 28 august 1804 care a izbucnit chiar din han 1-a schimbat mult, iar marele foc din 23 martie 1847 1-a distrus cu desavaasire. Hanul nu a mai fost refacut si pe intinderea curtii sale a fost facuta gradina bisericii si strazile din stanga ei 564 . Hanul Sf. Gheorghe Nou a reprezentat cea mai mare constructie de gen din Bucuresti. El a fost amenajat imprejurul lacasului cu acelasi nume, pe un teritoriu intens locuit inca din sec. al XV-iea.)Vecin pe stanga cu Targul Cucului
 
Sf. Ioan Cel Mare ***  
Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei
1730-1875 demolat 1875  
Sf. Spiridon Vechi ***   Ulita Brancoveanului/Str. Apolodor 1748-1875    
Simion Arnăutu(lui)          
Simeon       Langa Bis. Sf. Gheorghe, intre Hanul Zamfir si Ion Romanul  
Simion   Str. Blanari 4   Str. Blanari 4 la sud de hanul Coltei vis-a-vis de Hanul cu Tei  
Simeon Armeanul(lui)   Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei 1870 vis-a-vis de Gradina Episcopiei 1870. Mai tarziu se construieste Hotel Splendid. (Hanul Trasnea 1820, Pitesteanului Hanul 1850, Hanul Simeon Armeanul 1870)  
Slatineanului***   Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei 36 1830-1850 Mai Tarziu Cofetaria Capsa  
Solacoglu   Calea Moșilor 134 1859 Hanul Solacolu a fost construit anul 1859, la comanda fratilor Solacoglu din Istanbul. Constructia a fost afectata de un incendiu in timpul celui de-al Doilea razboi Mondial, dar si-a pastrat caracterul de locuina pana; spre sfarsaitul anilor '80 Link
Stavropoleos  *** Ioanikie Stratonikeas Str. Stavropoleos 4 1722-1871 Este vechiul han inconjurator al bisericii cu acelaf nume, ctitoria lui Ioanikie Stratonikeas, langa vechiul han al Grecilor. Hanul si biserica Stavropoleos sunt opera calugsrului grec Ioanichie Stratonikeas a carui misiune principala era sa stranga bani pentru manastirea din Pogonianis. 1722-1724 se construieste hanul. Demolat 1871.  
Stefan Dimitrie Greceanu     1855 la coltul Barierei Mandritului langa Bariera Herastraului  
Suditului   Mahalaua Precupetii-Noi 1840,1844 afara de Bariera Madritului  (necunoscut, langa sf. ghe nou??)  
Tănasie(lui)          
Tarusi(de la)   Str. Stirbei Voda   Culoarea Verde suburbia Sf. Stefan, Str. Stirbei Voda peste drum de spitalul Ostirii  
Teodosia(herdaresei) ** Teodosia Maleanca     Intre Mahalaua Obor (Intre Sos. Colentina si Sos. Iancului) si Podul Targului de afara
 
Tirca(Tarca) Raducanu Tarca Podul Targului de afara ment. 1830 Podul Targului de afara, Mahalaua Armenilor.  
Tei(Hanul cu) Anastase Polizu ÅŸi Åžtefan Popovici Str. Blănari, nr. 5-7 1833-Prezent Ridicat in anul 1833 de citre Anastase Polizu si Stefan Popovici. Ca plan Hanul cu Tei este o copie fidela a Hanului Gabroveni din imediata vecinatate.  
Toptangiilor          
Trasnea Nicolae Trasnea Podul Mogosoaiei 1820 In fata Gradinii Episcopiei. aprox. 1820 Proprietar Nicolae Trasnea. Viitor Hotel Orient(dupa 1871). Demolat 1897. (Hanul Trasnea 1820, Pitesteanului Hanul 1850, Hanul Simeon Armeanul 1870)  
Hanul Proprietar Localizare Perioada Descriere  
Tudorache (Gabroveni)   str. Gabroveni, nr. 51   (Gabroveni) Hanul Tudor Hagi Tudorache, Strada Bacani intersectie cu Lipscani localizare in prezent: intersectia str. Lipscani cu str. Bacani, cu intrari la str. Lipscani, nr. 86 si str. Gabroveni, nr. 51, Sector 3  
Turlea (de la) **   Bariera Mogosoaiei 1864 Piata Victoriei, Mavrogheni  
Union   Str. Ion Campineanu   Pe locul viitorului Hotel Union.  
Urla-n Sus(lui)   Calea Serban Voda   de la Bazaca pe dreapta mergand pe Calea Serban Voda  
Vacarescu   Ulita/Podul Targovistei -1860 Intre Spitalul Carol Davila si Str. Emigratului. Demolat 1860  
Vasilache(lui)          
Vasilescu Fotache Vasilescu Ulita lui Vasilache 1847-1935 In Mahalaua Oltenilor langa Biserica Olteni (intersectia Olteni, Mircea Voda si Ghenadie Petrescu(Ulita lui Vasilache azi Labirint) 1847 Demolat 193x????  
Varlaam ***   Strada Sfanta Ecaterina -1862 Adiacent la Biserica Sfanta Ecaterina din marginea sudica a dealului patriarhiei de azi, cunoscuta In veacurile XVII si XVIII sub numele de biserica lui Pana vistieru. "Hanul insa, a ramas tot asa in ruina, a fost daramat la 1862, iar din Octombre 1863 lacasul a ramas doar ca biserica de mir si nu ca manastire".
 
Vasilache Grigore Velcea Podului Calicilor/Calea Rahovei 1820 (proprietar Grigore Velcea, Vasilache il avea in arenda) 1820 In capatul Podului Calicilor(Calea Rahovei)  
Vasilescu Fotache Vasilescu Mahalaua Oltenilor      
Verde   Ulita Frantuzeasca(Curtea Veche) 1852,1864 Vis-a-vis de Hanul Rosu (spre Piata Sf. Anton) Construit pe fostele terenuri ale Curtii Vechi  
Villacrosse   Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei   Campineanu-Serafim-Villacrosse (Hanul Campinencei 1830)(Hanul Serafim 1832)(Hanul Villacrosse 1847)  
Voica(lui) **   Str. Gura Oborului   langa macelaria lui Cocean Pe Str. Gura Oborului viitor Bd. Dimitrov/Ferdinand I  
Vrana Theodosie Vrana Podul Mogosoaiei Sec XVIII - 1827 Podul Mogosoaiei aproape de bariera de nord  
Zamfir(lui)       Hanul lui Zamfir Langa Bis. Sf. Gheorghe, alaturi de Hanul Simeon (Zamfir-Simeon-ion)  
Zamfir(lui)   Str. Blanari cu Ulita Coltei sec XVIII Pe Str. Blanari cu Ulita Coltei in spatele bisericii Sf. Nicolae Selari. Demolat 1935  
Zamfirescu   Str. Sf. Ionica/Str. Brezoianu   Un han rau famat, frecventat de prostituate.  
Zisu(Hanul Ovreesc)   Calea Vacaresti sec XVIII Mahalaua Popescului  
Zisu (lui) **   Sos. Stefan Cel Mare   In apropiere de Targul Mosilor Sos. Stefan Cel Mare la Bariera La statuia 1907  
Zlatari (Zlătarilor) ***   Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei, Nr. 12 -1903 Reconstruit in 1852,Demolat 1903  
Hanul Proprietar Localizare Perioada Descriere  
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           
           














=================================================

Tuesday, 14 June 2022

Casa Anticarilor si anticarii bucuresteni


Subiect: Casa Anticarilor
Autor: Cornel D
Perioada: 1924-1944?
Foto: Diverse
Adresa:Piata Belvedere

Contributii:
.



Istoria anticariatului in București începe in a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Începuturile au fost timide si in general se vindeau reviste si cărți publicate in occident, in Germania sau Franța. "Anticarii" erau mai mult niște vânzători ambulanți, care mergeau adesea din poarta in poarta, sau te îmbiau la intrarea in grădinile restaurant de vară ale vremii. Gradina restaurant Rașca este menționată in unele documente.

Pasul următor a fost "dulapul cu cărți", "un "dulap rătăcitor care era mutat de pe un maidan pe altul".

Este posibil ca primul anticar care a deschis o prăvălie sa fie cineva din familia Pohl care la început de secol XX avea un anticariat in București cu firma "Casa de Încredere, întemeiată in 1859". Dar, după cum menționează George Potra in volumul "Din Bucureștii de ieri  Volumul 2" orașul in care a fost deschis poate sa fi fost "București, Iași sau alt oraș din tara". Nu exista informații reale despre locul in care a fost deschis.

 Primul anticar despre care avem numeroase informații precise a fost Leon Alcalay. Acesta s-a născut in București in anul 1847.

Alcalay si-a început cariera vânzând cărți, broșuri si reviste vechi si rare, mai întâi, alergând toata ziua prin oraș vizitând ca vânzător ambulant pe amatorii de cărți.

După un timp, in jur de 1864 a reușit sa acumuleze un capital cu care si-a făcut doua dulapuri pe care le-a umplut cu cărți. Locul lui preferat a fost inițial pe locul viran de la intersecția Podului Mogoșoaiei cu noul deschis Bulevard Elisabeta. Se pare ca Alcalay era un negustor înnăscut si afacerea lui a fost prospera.

Dar in scurt timp, in 1867, pe acel teren viran a început construcția marelui hotel Herdan, mai târziu cunoscut sub numele de "Grand Hotel de Boulevard". Leon Alcalay este nevoit sa își mute afacerea într-o prăvălie situata in apropiere casa baronului Meitani si de Prefectura Politiei, in apropiere de strada Domnita Anastasia de astăzi. Zona fiind la un moment dat in demolare, Alcalay a fost nevoit sa se mute din nou, de data aceasta într-o prăvălie "cocheta" de librărie si papetărie, situata pe Calea Victoriei vis-a-vis de Legațiunea Ruseasca. Aici a stat pana in anul 1883, când s-au dărâmat si acele prăvăli spre a se clădi in locul lor actualul Palat Nifon. Deci in 1883 s-a mutat in Hotel de Boulevard, aflat chiar pe locul unde se afla maidanul unde el își începuse cariera, cu aproape 20 de ani in urma.

In timp încep să apară si alți anticari. In jur de 1878 sunt menționați Pinath si H. Steinberg. Magazinul lui Pinath este menționat pe la 1910. "Pe Calea Văcărești, in fata Bărăției, se afla magazinul de anticariat a lui Pinath care, pe o firma mare, avea emblema "La Labori", iar dedesubt, drept prezentare si reclama Vechea Anticuarie Pinath, casa proprie de încredere, fondata in 1878".

 Un alt anticar din aceiași perioada a  fost Hascal Steinberg. Acesta își avea dulapurile pe Calea Rahovei chiar lângă vechiul  local al Curților si Tribunalelor.

Imediat după tăierea noului bulevard, Elisabeta, in zona dintre Str. Academiei, Calea Victoriei si Strada Noua(Edgar Quinet) a rămas un teren viran. Pe acest teren viran "se aciuiseră boxele anticarilor, fiecare cu dulapul lui. Intre anticari trona bătrânul Eskenazi(Eschenazy), înalt, cu favoriți cărunți, cel mai prețuit prieten si furnizor al cărturarilor bucureșteni care, indiumul lor spre Universitate, treceau prin fata anticarilor".

Tot aici la acea data(1885-1900) se mai găseau anticarii: Pohl, Weismann, Polach, Weinberg si Pach bătrânul (tatăl celor trei frați: Iuliu, Herman si Mișu). In jur de 1900 zona a fost revitalizata. Astfel pe acest teren viran au apărut printre altele berăria si gradina Carpați, librăria Cartea Românească", iar la colt cu Calea Victoriei localul unei bănci.

O descriere interesantă o face George Costescu in "Bucureștii Vechiului Regat"

"Cele mai la îndemână cărți erau însă cele pe care le vindeau așa zișii anticari, ce își aveau dulapurile înșirate pe bulevardul Academiei, acolo unde azi e clădirea Cartea Românească, si unde vreo cinci-șase negustori de-aceștia își așezase dulapurile lor.

Anticarii aceia bucureșteni, îndeplineau rostul "buchiniștilor" de prin marile orașe ale Franței. Ei cumpărau cărțile de prin bibliotecile celor cari răposau cum si pe ale oricui aveau cărți de vândut si le revindeau celor ce aveau nevoie de ele, mai ales atunci când nici librari nu prea aveam, nici cărți nu prea se tipăreau.

Câțiva dintre aceia (din cari amintim in treacăt pe Pohl, pe Pach si pe Eskenasy) erau niște adevărați doctori ai negoțului acesta.

Ei știau pe dinafara toata bibliografia celor mai căutate si pe aceia a programelor analitice ale tuturor facultăților universitare si ale școlilor superioare de specialitate, cum si mai toate operele literare si științifice cunoscute din literatura universala."

Unii anticari si-au deschis prăvăli proprii, iar alții s-au mutat in apropiere de strada Brezoianu pe un alt teren viran la acea data si unde mai târziu a apărut Hotelul Cișmigiu.

Câțiva ani mai târziu au fost nevoiți sa se mute din nou pe Maidanul lui Duca unde mai târziu se va ridica Hotelul Princiar.

Pe Maidanul lui Duca anticarii erau așezați in partea cea mai de răsărit a terenului, pe locul unde altădată fusese Castelul Apelor si Vadul Sacagiilor(vezi Fig001 si Fig002). Dar si aici șederea a fost de scurta durata intr-un fel. in 1910, începe construcția Palatului Varna Poștei si anticarii se stabilesc pe cheiul Dâmboviței de o parte si de alta a Podului Mihai Voda(Vezi Fig004-05).

Unii anticari si-au găsit locul pe alte artere principale. Așa au apărut anticari pe strada Câmpineanu, lipiți de zidurile fostului Teatru National, anticarii Azur Moșoiu si Anton Alexandrescu.

 George Potra ne informează că pe Maidanul lui Duca, în afară de barăcile și dulapurile anticarilor, care se găseau permanent, se mai găseau atelierele fotografilor, care mergeau din bâlci în bâlci.

George D. Florescu ne descrie zona in lucrarea "Istoricul unei vechi case bucureștene - Casa Floreștilor"

"Planurile vechi ale orașului nostru pana si cel al lui Dimitrie Pappasoglu din 1875 ne înfățișează vechiul curs al gârlei in plin centru actual al Bucureștilor, urmând cam următoarele străzi din zilele noastre: Venind dinspre podul de la Mihai Voda de pe locul Casei Anticarilor din spatele fostului Hotel de France, trecând prin strada Ilfov in spatele Casei de depuneri, tăind actuala albie a Dâmboviței, vechiul curs al gârlei urma prin strada Azilul de noapte pana la strada Apolodor, continuând prin strada Bibescu-Voda pana peste strada Gh. Danielopol. De aci cotea spre nord si trecând peste aripa de vest a Palatului de Justiție se îndrepta pana peste actuala albie a gârlei, iar din acest loc mergea aproape in linie dreapta puțin mai spre nord de podul Justiției de azi, spre sudul fostei Curți vechi." (vezi Map001 si Map002)

La intersecția străzilor Ilfov cu Mihai-Voda, la sud si Lipscani cu Belvedere(Domnita Anastasia de astăzi) la nord se afla o piațeta numita Piața Belvedere(vezi Map003). In aceasta zona care la început de secol făcea parte din Maidanul lui Duca se va ridica in 1924 un pavilion dedicat exclusiv anticarilor. Asociația Anticarilor începuse de multa vreme demersuri cu Primăria pentru construirea acestui pavilion. Se pare ca factorul determinant, care a dus la aprobarea proiectului a fost intervenția lui Nicolae Iorga.

In ziua de 14 martie 1924, Comisia Interimara a Municipiului București aproba, prin Decizia nr. 84, ca pe locul aflat in fata palatului  Vama Poștei (construita in anul 1911), Asociația Anticarilor sa-si ridice un pavilion propriu. (Suntem la doar câțiva pași de strada pe care pictorul Tattarescu si-a amenajat casa). După cum am menționat marele istoric Nicolae Iorga a avut o contribuție esențială la grăbirea demersurilor in vederea luării deciziei finale de înființare a Casei Anticarilor.

 Proiectul i-a fost încredințat Arhitectului Edmond van Saanen-Algi(vezi Fig006-1924 Proiect, Casa Anticarilor). Acesta, printre altele este cunoscut pentru proiectul Academiei de Înalte Studii Industriale și Comerciale(1923-1938) si Palatului Telefoanelor, împreună cu arh. L. Weeks(1931-1933).

Deci in Piața Belvedere, care va fi cunoscuta popular drept Piața Anticarilor in piațeta ovală dintre Vama Poștei și (Grand) Hotel de France(Francez, Lafayette, Victoria) a fost construit un "pavilion foarte frumos", cu pridvor circular, împărțit în prăvălii curate, înzestrate cu instalații de ape și lumină electrică. Prăvăliile aveau rafturi care semănau cu dulapurile tradiționale cu cărți purtate de către anticari pe maidane. Prăvăliile erau numerotate si numite Compartimente (1,2,3,3...) si fiecare dintre ele purta un nume cu rezonanta istorica:  „Miron Costin", „D. Cantemir", „N. Iorga" etc. Anticarii au fost cei care au numit-o "Casa Anticarilor". Adresa in anul construcției, 1924, a fost Piața Belvedere nr. 2.

Acolo, în „Casa Anticarilor” și-au desfășurat activitatea "celebrii" anticari Fogel Israel, Pach Soil și Pach Mișu, ori Goldenberg Moritz.

Prăvăliile erau închiriate de către Primărie. Locurile vacante se adjudecau la licitație. Conform Monitorului Primăriei București prețul de închiriere al unei prăvălii in 1941 era de 36.000 de lei, anual.

George Potra, ne povestește ca in acest univers al cărții vechi te întâlneai cu "Pravila de la Govora”, tipărită pe vremea lui Matei Basarab la 1640, cu "Cazania lui Varlaam”, "Îndreptarul Legii”, "Biblia lui Șerban Cantacuzino” si chiar incunabule de la 1486.

Nicolae Iorga venea aici de câteva ori pe săptămână, alegea cărți si stătea de cele mai multe ori de vorba cu anticarii, favoritul sau fiind se pare Iuliu Pohl.

Des venea si Academicianul Alexandru Lapedatu, era de multe ori văzut aici, răsfoind ultimele achiziții de cărți istorice vechi. Prin aceasta rotonda a cărții de calitate, si-au purtat pașii: G. Tițeica, Constantin Moisil, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu, Șerban Cioculescu, D. Panaitescu-Perpessicius, Constantin Kirițescu, Mateiu I.L. Caragiale si mulți universitari si cărturari de mare prestigiu.

 Casa Anticarilor a funcționat in spatele Palatului CEC (si a Hotelului Lafayette) pana in 1943, fiind demolata fără nici o explicație prin ordinul primarului de atunci, generalul Ion Rășcanu (primar intre 21.X 1942 si 22.VIII. 1944), Acesta i-a expulzat pe chiriași demolând imediat clădirea.

Personal, nu știu care a fost adevărul si nu sunt pe deplin convins ca aceasta clădire a fost demolata in 1943. Toate mențiunile pe care le-am citit se găsesc in publicații moderne fără nici o referință la documente ale vremii.

 Contrar opiniei generale este posibil ca aceasta clădire, "Casa Anticarilor" sa fi avut o viată mult mai lunga, posibil pana in perioada după 1956.

Primul document este o fotografie Agerpres datata 12 octombrie 1956(Fig023-1956). Aceasta face parte dintr-un set de 6-7 fotografii aeriene. Una dintre ele ne arata zona Teatrului National, care la data fotografiei nu mai exista (Teatrului National demolat după 1947)

Al doilea document este un plan din 1955 care ne arata existenta unei construcții pe locul Casei Anticarilor(Map007-1955). (Planurile mai recente din 1962, 1974 sunt de fapt o copie a aceluiași plan).

Al treilea document este lucrarea lui Marius R George Coșarcă "Scurt istoric al cenzurii anticariatelor (1944-1989)". Acesta menționează "Casa veche a anticarilor": "Toți aceștia(anticarii) și-au păstrat negoțul cu cărți până în anul 1948 când comerțul a fost preluat de Stat”, care doar în decursul acelui an, a controlat aproximativ 90 de anticariate, printre care Soly Pach de la Casa veche a anticarilor, Azur Muşoiu din Str. Doamnei nr. 1 și Herman Pach de pe Calea Victoriei." (Fig022b-1948)

Deci este posibil ca in anul 1948 clădirea sa fi fost încă in picioare.

Voi modifica acest articol daca apar informații noi.

 Începând cu anul 1948 cenzura noului regim a început sa urmărească îndeaproape prăvăliile anticarilor. Comerțul a fost preluat de Stat, care doar în decursul acelui an, a controlat aproximativ 90 de anticariate, printre care Soly Pach de la Casa veche a anticarilor, Azur Muşoiu din Str. Doamnei nr. 1 și Herman Pach de pe Calea Victoriei.

Astfel, ,,cenzorul Schäffer controlează anticăriile dulap de la Podul Mihai Vodă, aparținând lui Gheorghe Şvab, Grigore Antoniu, Lury Wolff, Pascal Finkelstein, Emanuil Gherner, N. Haram, Nissim Abramovici, Ion Ionescu, Aron Wittemberg, George Iliescu, Henrich Kleffner, Moise Rozenthal, Jean Trif, Stefan Lorentz, Herman Kraus, Radu Andreescu, Dumitru Foianu, Vasile Dijmănescu”

Prin art. 44 și art. 45 din Constituția Republicii Populare Române și prin decizia Consiliului de Miniștri nr. 130 din 1949, ,,a fost emis Decretul nr. 64 pentru organizarea Ministerului Artelor și Informațiilor, care trebuie să organizeze și să supravegheze difuzarea culturii și arta, după cum se arată și la art. 2 (b), asigură răspândirea în masele largi populare, a cărților, ziarelor și revistelor”.

Astfel, cenzura comunistă dobândește un cadru instituțional începând cu data de 20 mai 1949. Mulți anticari au fost persecutați si declarați "subversivi". In mai multe instanțe dulapuri întregi cu cărți au fost arse in public, acestea fiind considerate subversive. Au fost instanțe când numeroase cărți din colecții particulare au fost arse in public.

O formațiune de Stat specifică, cu puteri depline, creată cu un scop precis, și anume acela de a aplica cenzura oricăror lucrări menite de a destăinui anumite aspecte ale regimului comunist, fiind coroborată cu accentul pus pe un totalitarism pe cale să schimbe mentalități de/a lungul a câtorva decenii viitoare.

Începând cu anul ,,1956 și până în 1968, Serviciul Biblioteci-Anticariat-Muzee, a exercitat controlul bibliotecilor, al muzeelor, al anticariatelor și exportului de carte anticariat din capitală și din provincie”28. În cursul anului 1965 au fost controlate unitățile de anticariat din București, precum și cele din Timișoara, Cluj, Craiova, Oradea, Galați, Bacău, Târgu-Mureș, Iași și Pitești.

In anul 1980, o nouă instituție a fost înființată, și anume Serviciul Lectură din Consiliul pentru Cultură și Educație Socialistă, un for de îndrumare și control cenzorial. Acesta a dus, în realitate, la o dublă cenzură.

 ~~~~........~~~~

Urmeaza un articol preluat din publicatia  Ilustraţiunea română, 05, nr. 30, 19 iulie 1933

Anticarii Nostri --Anecdotice--

Anticarii (,,hartogarii" sau vanzatorii de carti vechi") n'au apärut pe lume decat acum 433 de ani, si anume intai si'ntäi la Lipsca.
Dar in tara noastra nu s'a auzit de-asa ceva decát in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea.
Cel dintal a fost Aron Zwiebel, care pana la 1861 s'a ocupat cu comertul de mobile de ocazie si a carui convertire ia anticariat are, zice-se, o legendä :
Intr'un dulap pe care Weimar il cumpärase, a gäsit, intro zi, vre-o câteva cartl vechi, printre care si una dintre cele dintai tiparite sub domnia lui Matei Basarab, si a carei valoare el nici nu putea s'o banuiasca. Peste câtva timp, un boier mare (povestea nu'i spune numele, dar se crede a fi fost chiar batranul Ion Brätianu) s'a dus pela el, si vazänd cartea aceea aruncata pe-o politä, l'a intrebat cat cere pe ea. Douäzeci de galbeni, i-a raspuns Zwiebei, râzând, fiind convins ca "hartoaga" aceasta nu face nici-un ban de cinci. Dar care nu i-a fost mirarea cand boierul, foarte serios, dupa ce s'a mai uitat o datä la carte, a scos si i-a dat cei 20 de galbeni ceruti, o suma enorma pe-atunci, ba chiar si pentru timpurile de azi!

Intelegand ce folas s'ar putea trage din comertul cu "hartoagele", comert pe care nu'l exploatase inca nimeni in tara noasträ, Zwiebel s'a lasat de mobile si s'a apucat de anticarie. Treburile au mers bine, foarte bine chiar, asa ca a fost nevoit sa'si ia, ca ajutoare,
pe fiul sau Mendel si pe nepatul-sau Amen.
**
Apoi, boala anticarului s'a intins si la altii. Astazi anticarii au o CASA a lor (langa Varma Postii). In general, sunt oameni inteligenti, cu adevärat "cititi" si cu indelungatä, pregátire. Ii stilizeazä dealtfel si zilnica frecventare a intelectualilor de toate categorirle: Scriitori, profesori, avocati, doctori... dela cari prind adesea cate ceva.
Fiind in special in strânse relatiuni cu marii si micii mânuitori ai condeiului, anticarti au ocazia sä le cunoascä - pe langa calitäti, si defectele inerente oricirui om. Despre acestia, ei stiu cárute 'ntregi de anecdote, dintre care au binevoit sa scoatä si pentru mine vre-o câteva din sacul lor fara fund...


*George Ranetti si anticarul Cociu
Ranetti, de mic dadea semne cä are sä fie un mare umorist. Asta se putea vedea din toate vorbele si faptele lui. Printre ciudatenille lui era si pasiunea pentru pistil. Deaceea, vindea cartile pentru a'si procura cu banii sai bunatatea, preferata... Toatà ziua mesteca la pistil, facea versuri ce miroseau a bacanie, hoinarea cu alti strengari, in lac sa frecventeze mai asiduu facultatea de drept la care era inscris. Observatii, si chiar párueli (ziceau gurile rele) nu ajutaserä la nimic. Din ce-ai sä traiesti, cánd t'ei face mare? ii zicea uneori tata-sau, disperat de lenevia lui Georgica. Din carti! li ráspundea acesta. Si-i dadea imediat dovada: Se ducea la anticarul Isac Eskenasy-Cociu si'i lasa pentru cativa lei, toate cartile lui de drept...
Când insa il lua tatä-sau la räfuialá in serios, ori când incepea mama-sa sä se vaite si sa plânga (ingrijoratä cum era de viitorul problematic al fiulut ei), Georgica Ranetti se ducea indarat la anticar:
-Cociule (ii zicea) tätita, pentru ca iar ti-am bazardat terieloagele-alea, mi-a facut hai in cap si tobä din spate. Na'ti dar francu
innapoi si...fa celasi lucru, fatä de mine, cu cartile de ieri.
-Pai le-am vândut, dragh Gicä.
-Zau?
-Zau.
-Atuncl... mä duc sa'i spun sä se scarme iar la chimir, zgarcitui dracului!...
Si peste cel mult o saptamana prefacea iarasi in pistil noile carti pe care i le cumcarau parintii...(pistilul se pare ca era un fel de magiun din fructe)
*Amatorul cleptoman si Herman Pach
Intr'o zi imi povestea anticarul Herman Pach a venit pela mine un oarecare domn, imbräcat cu o pelerina, largá, un domn bine dealtfel, dar care, crezându-se neobservat, a "invartit" o carte de valoare si a pus'o sub brat. Mie, drept îti spun, mi-era rusine de rusinea lui. De aceea, când el a vrut sh plece (sub pretext cä n'a gasit nimic interesant) si ca sa nu-i zic pe fata ca a furat, i-am apus : Regret, donmule, dar nu pot sa va dau aceastä carte cu pretul oferit de d-vs.
-Cum ? Nu poti s'o dai? mi-a raspuns el tare intrigat; nu poti s'o dai? ! ?... AtuncL. atunci... nici eu nu pot sä dau mal mult! si inapoindu-mi-o, a dat buzna afarä, pe usä, fárá sä. zica macar "buna ziua"....

*Cum se cunoaste adevaratul bibliofil
-Nu sunt anticar de ieri de-alaltäeri - imi spunea acelasi negustor; de aceea pot sa cunosc imediat pe amator. ba chiar ghicesc ce'l intereseaza, si uneori as putea chiar spune si care-i e gradul de cultura. Clientul intamplator, ocazional, se cunoaste prin felul lui de prezentare; amatorul insa, e foarte curios...Uite, d-ta de pildd când intri in prävälie, nici n'apuci sa-mi zici buna ziua, cá ti-ai si aruncat ochii pe-un raft de carti. Eu, la randu'mi, nu te slabesc din ochi; te studiez... Zau! ce ciudati sunteti d-vs. amatorii, toti!... Cand gasati o carte care vä intereseazä, fie ca, o cautati, fie ca dati peste ea din intamplare... va ghicesc dupá fatä, care e, in cazul acesta, o intreagä simfonie. Prin ochi và trece un fel de fulger, gura face jocul muscarii buzelor... si-apoi stingeti focul din privire, faceti pe mortul.  Suciti cartea, o rasuciti, o frunzariti o puneti la lac ca si cum n'ati vrea s'o luati, pentru a nu-mi atrage atentia asupra ei... và duceti la altele, apoi va 'ntoarceti iar la ea, o reluati cu dispret, cu o Strâmbaturä, suflati praful de pe ea... Va
face scarba! O cercetati mult, pe toate fetele, spre a vedea daca nu-i lipseste ceva ; si-apoi, dupd toate ferelile acestea... vä, intoarceti incetisor, veniti cu ea 'nitre degete, car um aer... nu stiu cum sa'i zic, ca si cum ati gändi: O! nu-i cine stie ce de capul ei! Totusi, s'o iau ca sa nu ies cu mâinile goale din prävälia omului astuia, pe capul caruia am stat atata timp!".
Si 'mi intindeti hartoaga aceea, infrebandu-ma (dar cu fata intoarsa spre altele i parca cu gandul! aiurea): "Cat ceri pe fleacul asta, domnule Pach?" Dacd va cer 70 de lei, oferiti 30. La 35 sail 40 am facut târgul. Si iatä, asa! Spune si d-ta, daca n'am dreptate!

A trebuit sá recunosc ca, o avea !

Arh. Edmond van Saanen-Algi
Purtând un patronim cu consonanțe olandeze, Edmond van Saanen-Algi (1882-1938) a apărut multor istoriografi ai arhitecturii românești, până și lui Grigore Ionescu și lui Gheorghe Curinschi-Vorona, care nici măcar nu îl citează în monumentalele lor istorii ale arhitecturii românești, drept o figură meteorică a unui arhitect străin, în trecere prin România.
Până în prezent viața și activitatea lui au făcut obiectul unui singur articol mai amplu dedicat arhivei sale de către Georgeta Filitti (Georgeta Filitti, „Arhive bucureștene – Edmond van Saanen”, în Biblioteca Bucureștilor, Anul VIII, nr. 4, pp.4-7), a unor scurte note, în general consacrate celor două clădiri însemnate la a căror proiectare a colaborat, Palatul Telefoanelor și Academia de Studii Economice (Nicolae Şt. Noica, Palatul Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale și personalităţi din lumea constructorilor, Editura Vremea, 2014) sau a decorurilor și costumelor de teatru pe care le-a imaginat.
După o primă perioadă petrecută la Paris și în călătorii prin Europa și Amercia, în perioada 1914-1915 revine în țară, începând și aici diferite colaborări artistice și în domeniul arhitecturii. Cercetarea activității arhitectului se bazează pe bogata arhivă Van Saanen-Algi încredințată spre păstrare prietenului lui, Alexandru Saint-Georges, fondatorul muzeului omonim, și aflată în prezent în posesia Bibliotecii Naționale a României, completată cu documente din Arhivelor Naționale ale României, Muzeul Național de Artă al României, Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, precum și cu dosarele cu autorizații de construcție din Arhiva Primăriei Municipiul București.
În ceea ce privește activitatea de arhitectură, în corespondența găsită și printre desenele sale, proiectele ne sunt astăzi, în mare măsură, greu sau imposibil de identificat, cele mai multe fiind, probabil, nerealizate. Elementele definitorii ale carierei lui Van
Saanen-Algi, ce țin de decorația de interior a unor reședințe, sunt aproape absente din materialele păstrate până la noi, propunerile sale fiind transmise comanditarilor, ceea ce face astăzi imposibilă identificarea lor.
Arh.Edmond Van Saanen-Algi la Venetia

"Arh. Edmond van Saanen-Algi" - Oana Marinache și Gabriel Badea-Păun

Printre proiectele Arh. Edmond Van Saanen-Algi se numara:
1916 Reamenajarea Legației Grecești la București
1923-1938 Academia de Înalte Studii Industriale și Comerciale, diferite aripi, împreună cu arh. Grigore P. Cerkez și arh. Arghir Culina
1924 Casa Anticarilor, la inițiativa lui Nicolae Iorga și a Asociației Anticarilor din România (demolată)
1931-1933 Palatul Telefoanelor, împreună cu arh. L. Weeks și antreprenorul W. Troy
1936-1937 Proiectul Pavilionului României pentru Expoziția universală de la Paris, necâștigător.







Fig001-1860
Uzina de apă sau "Casa apelor". Se afla pe malul drept al Dambovitei langa vechiul pod Mihai-Voda. Pe dreapta se afla Pavilionul Crucilor de Bobotează. Acesta a fost de multe ori confundat cu Casa sau Pavilionul Anticarilor.
Casa Anticarilor o sa fie ridicata foarte aproape de aceasta locatie, chiar in dreapta podului 64 de ani mai tarziu.
Foto: Franz Duschek


Fig002-1862
Uzina de apă sau casa apelor, podul Mihai-Voda si Pavilionul Crucilor de Bobotează.
Foto: Andreas Daniel Reiser


Fig003-1920. Vedere aeriana cu Piata Belvedere locul unde se va ridica Casa Anticarilor in 1924. (Foto via muzeuldefotografie)


Fig004-05 1920
Tarabele anticarilor de pe malul Dambovitei. Pe fundal Biserica Mihai-Voda.


Fig004a 1920 Anticari pe malul Dambovitei.

Fig006-1924 Proiect, Casa Anticarilor, arhitect E. Van Saanen-Algi 01 Februarie 1924

Fig007-1924 Casa Anticarilor la putin timp dupa constructie.


Fig008-1927 Casa Anticarilor, Foto: Royal.


Fig009-1928 Casa Anticarilor.

Fig010-1928 Casa Anticarilor.

Fig011-1928 Casa Anticarilor.


Fig012-1930 Casa Anticarilor avand in spate Hotel de France. In dreapta perspectiva strazii Mihai-Voda spre Biserica Zlatari. Pe stanga cladirea SOCEC.



Ilustraţiunea română, 05, nr. 30, 19 iulie 1933

Fig013-1934 Casa Anticarilor


Fig014-1935 Casa  si Piaţa Anticarilor. Pe fundal Palatul CEC.


Fig015-1936 Casa Anticarilor avand in spate Hotel de France.


Fig016-1937 Casa Anticarilor. Foto: Iosif Berman


Fig017-1938 Casa Anticarilor.




Fig018-019-1939 Casa Anticarilor si Piata Belvedere. Fotografia este probabil luata din strada Belvedere(Domnita Anastasia de astazi). De la stanga la dreapta putem vedea Cladirea SOCEC, Hote de france(Lafayette), Palatul CEC si Palatul Vama Postei. (Foto: Realitatea Ilustrata 1939)

Fig020-1940 Piatata Anticarilor.

Fig021-1941. Pretul anual pentru inchirierea unui "compartiment" in incinta Casei Anticarilor. (Monitorul Primăriei Bucureşti, 66, nr. 30, 3 august 1941)




Fig022a-Fotografie aeriana din August 1943.


Fig022b-1948 Marius R George Coșarcă "Scurt istoric al cenzurii anticariatelor (1944-1989)"

Fig023-1956. Agerpres, Imagine aeriana in centrul Bucurestiului 1956-10-12. Posibil datarea nu este avand in vedere ca imobilul a fost demolat in 1943-44. Cel putin asa sustin unele surse. Fotografia face parte dintr-un set de 6 fotografii aeriene cu aceiasi data, luate in acelasi stil.


Fig024-1990 sau mai tarziu. Foto Andrei Barsan


Fig025-2021 Casa Anticarilor 1924


Fig026-2021


Map001-1852 Planul Rudolf Artur Borroczyn
Harta ne arata vechiul curs al Dambovitei cu podul si strada Mihai-Voda.
1. Locul in care se va construi Casa Anticarilor, la intrarea pe podul Mihai-Voda.
2. Hanul Damaris, locul unde se va construi Grand Hotel de France(Lafayette, Victoria, demolat in 1977).
3. Hanul si biserica Sf. Ioan cel Mare. Aici se va construi Palatul CEC.
4. Hanul si Biserica Zlatari.
5. Uzina de apă sau "Casa apelor".


Map001a- 1852-1911
O imagine suprapusa a Planului Rudolf Artur Borroczyn 1852 si a Planuli din 1911.
Harta ne arata vechiul si noul curs al Dambovitei cu podul si strada Mihai-Voda(noi si vechi) si locul unde se va inalta Casa Anticarilor.

Map002-1856 Plan der Stadt Bukurest
Harta ne arata vechiul curs al Dambovitei cu podul si strada Mihai-Voda.
1. Locul in care se va construi Casa Anticarilor, la intrarea pe podul Mihai-Voda.
2. Hanul Damaris, locul unde se va construi Grand Hotel de France(Lafayette, Victoria, demolat in 1977).
3. Hanul si biserica Sf. Ioan cel Mare. Aici se va construi Palatul CEC.
4. Hanul si Biserica Zlatari.
5. Uzina de apă sau "Casa apelor".

Map003-1911 Plan  
1. Locul in care se va construi Casa Anticarilor, Piata Belvedere.
2. Grand Hotel de France(Lafayette, Victoria, demolat in 1977).
3. Palatul CEC.
4. Biserica Zlatari.
5. Palatul Postelor.
6. Palatul SOCEC, viitorul magazin Lafayette(Victoria)
7. Prefectura Politiei
8. Teren viran, viitoarea Vama Postei.

Map004-1934


Map005-1939 Harta Unirea

Map006-1939


Map007-1955

Map008-1962-74

Map009-1974

Map010-1979

Map011-2022

Bibliografie
George Potra - "Din Bucureştii de ieri. Volumul 2"
Henri Stahl - "Bucurestii ce se duc" 1910
Monitorul Primăriei Bucureşti, 66, nr. 30, 3 august 1941
Bucureştii Vechi  Buletinul Societăţii Istorico-Arheologice Bucureştii -Vechi. Anii I–V, 1930-1934
George D. Florescu "Istoricul unei vechi case bucurestene - Casa Florestilor"
Marius R George Coșarcă "Scurt istoric al cenzurii anticariatelor (1944-1989)"

De citit:
Portrete de anticari interbelic de George Potra
Portrete de anticari interbelici. (VI) de George Potra
Portrete de anticari interbelici. (V) de George Potra
Portrete de anticari interbelici. (IV) de George Potra
Portrete de anticari interbelici. (III) de George Potra
Portrete de anticari interbelici. (II) de George Potra
Portrete de anticari interbelici. (I) de George Potra

De interes:
romanialibera.ro
youtube
bucurestiivechisinoi.ro
calatoriinterbelici
arhivadearhitectura

Multumim pentru vizita!



Featured post

Hanurile Bucurestene

Subiect: Vechile hanuri ale Bucurestiului Autor: Cornel D. Perioada: Sec XVI, XVII, XVIII, XIX Foto: ...

Popular Posts

Total Pageviews