Wednesday, 8 April 2026

Statuia lui Emanoil Pake-Protopopescu


Subiect: Statuia lui Emanoil Pake-Protopopescu
Autor: Cornel D.
Perioada: 1903-1948
Foto: Diverse
Adresa:Piata Protopopescu Pache
Contributii:

 





 
Emanoil (Emilian) Protopopescu-Pake, cunoscut și sub numele Pache Protopopescu, s-a născut la 12 februarie 1845, la București, în „Mahalaua Negustori”, fiind fiul lui Iancu, protopop și preot la Biserica Sfântul Gheorghe Nou, de unde și-a luat şi numele „Protopopescu”.

A studiat la Colegiul Sf. Sava, perioadă în care a reuşit să alcătuiască şi să publice (împreună cu V. Popescu) un „Dicţionar român de ziceri străbune uzitate în limba română” – editat în 1860, ulterior, lucrarea fiind reeditată în două variante mult mai ample şi îmbunătăţite, în anii 1862 şi 1870.

Emanoil Protopopescu a urmat studii juridice la Facultatea de Drept din Bucureşti (1863 – 1866), obţinând, succesiv, două diplome de licenţă din partea Facultăţilor de Drept din Bucureşti (1866) şi Paris (1867), precum şi două titluri de doctor, acordate de Universităţile din Bruxelles (1867) şi Geneva (1870).

În 1874, devine redactor al revistei „Dreptul” (apărută la 16/28 decembrie 1871).

În mai 1876, este numit prefect al Poliției Capitalei

Între anii 1879 – 1888, a fost profesor de drept la Școala Comercială din București, fiind şi director al instituţiei în anul 1881.

În aprilie 1888, Consiliul Municipal al oraşului Bucureşti îl numeşte primar al Capitalei – succedându-i în funcţie lui Ion Câmpineanu -, funcţie pe care a exercitat-o până în decembrie 1891.

În anul 1890, Pache Protopopescu a finalizat prelungirea fostului bulevard al Orizontului, nume care a fost schimbat în „Pache Protopopescu” la ordinul unui alt edil al capitalei, Nicolae Filipescu.

Emanoil Pache Protopopescu a decedat, la varsta de 48 de ani, pe data de 28 aprilie 1893, la domiciliul său din București, în urma unei infecţii cauzate de pietre la ficat.

A fost înmormântat la Cimitirul Bellu.

Statuia lui Emanoil Pake-Protopopescu, Unul dintre cei mai mari primari ai Bucurestiului, a fost realizată în anul 1903 din marmură albă de Carrara de către sculptorul Ion Georgescu.

Era amplasată lângă Biserica Greacă din București, în actualul Parc Izvorul Rece (fosta Piață Pache Protopopescu) de pe Bulevardul Pache Protopopescu, iar in parc, exista si o fântână se pare din fonta. 

Numele oficial al pietii in care se gasea statuia lui Pache a fost Piata Carol I. Initial Piata Protopopescu Pache se afla la intersectia Bd. Pache Protopopescu cu Str. Popa Nan si Matei Voevod. Deabea incepand cu 1932 devine Piata Pache Protopopescu. Isi pastreaza acest nume cel putin pana in 1955(cel putin pe hartile din acel an; vezi harta mai jos). In anii urmatori, '60, '70, '80, piata nu poarta nici un nume oficial, cel putin pe hartile vremii. Era cunoscuta drept "Piata de la Izvorul Rece" nume castigat prin proximitatea cu Restaurantul Izvorul Rece aflat pe partea estica a rondului, pe colt cu Str. Sfantul Stefan, dar numele nu a fost oficial. Deabea in ultimii ani a capatat oficial acest nume, cu toate ca restaurantul cu acest nume este de mult inchis.

Statuia lui Emanoil Pake-Protopopescu a fost demolată în anul 1948 de autoritățile comuniste.
 
Un amanunt interesant despre vechia piata Pache Protopopescu de la intersectia Bd. Pache Protopopescu cu Str. Popa Nan si Matei Voevod. Cu toate ca numele acestei piete a disparut in jur de 1932, numele a ramas in memoria populatiei pentru un numar de ani. Imi aduc aminte de parintii si bunicii mei care foloseau "La Pache" ca punct de referinta pentru aceasta piata, care nu mai exista de mult in 1960.

În 1953, cu ocazia Festivalului Tineretului in parculetul din acest rond a fost instalata o fantana arteziana, opera Mioarei Minulescu (fiica lui Ion Minulescu și a Claudiei Milian).Se numea Fântana Festivalului.


Consilierii liberali din Consiliul General al Municipiului București (CGMB) au propus în ședința CGMB din 17 septembrie 2019 să fie aprobat un proiect care prevede realizarea obiectivului de investiții „Reconstrucție monument Pache Protopopescu”, pe vechiul amplasament, monumentul lui Nicolae Bălcescu urmând să fie relocat pe Bdul. Nicolae Bălcescu, între str. Ion Câmpineanu și str. Dem I. Dobrescu

Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, instituție aflată în subordinea Primăriei Capitalei, a organizat un concurs de soluții pentru reconstrucția statuii de opt metri înălțime dedicată lui fostului primar Pache Protopopescu, una dintre figurile emblematice ale administrației bucureștene de la finalul secolului al XIX-lea.

La concurs s-a înscris o singură firmă, iar întreaga procedură s-a defășurat offline, pentru că ofertanții au fost obligați să depună machete fizice cu viitoare statuie.

Monumentul urmează să fie amplasat în Piața Pache Protopopescu (Parcul Izvorul Rece), Sector 2, pe locul unde este amplasată în prezent statuia lui Nicolae Bălcescu. Terenul se află în proprietatea Municipiului București și administrarea Administrației Domeniului Public Sector 2, conform certificatului de urbanism emis de Primăria Municipiului București și consultat de reporterii Buletin de București.

Zona este încadrată ca spațiu public protejat, parte din Zona protejată nr. 05 – Carol, ceea ce impune restricții clare privind intervențiile urbanistice și arhitecturale.

Tema concursului de soluții lansat de instituția subordonată Primăriei Capitalei prevede refacerea fidelă a monumentului istoric, pe baza descrierilor și documentelor de epocă.

Din documentația tehnică reiese că statuia îl va reprezenta pe Pache Protopopescu în picioare, cu capul descoperit, având mâna stângă întinsă către o coloană pe care este reprezentat planul Bucureștiului, iar mâna dreaptă așezată pe piept. Sculptura va fi realizată din bronz, iar soclul din granit gri de tip Pesta sau material similar.

Din punct de vedere tehnic, monumentul va avea aproximativ 8,1 metri înălțime, din care 3,5 metri statuia propriu-zisă și 4,6 metri soclul, conceput sub forma unui trunchi de piramidă.

Ansamblul va fi amplasat pe o fundație din beton și va include o scară cu două trepte din același tip de granit. Perimetrul va fi delimitat de un grilaj pătrat, cu latura de 5 metri, format din stâlpi din piatră de Sinaia, legați cu lanțuri metalice.

Monumentul original a fost demolat în perioada comunistă, iar readucerea sa în spațiul public este prezentată de autorități ca o formă de recuperare a memoriei urbane și de revalorizare a unui spațiu public important din estul Capitalei.

Monumentul dedicat lui Pache Protopopescu a fost realizat la începutul secolului XX, ca omagiu adus fostului primar al Bucureștiului, considerat unul dintre artizanii modernizării orașului. 
 
 
 
1899

1911

1921

1955

1965-78














 


 




 

 
 


Multumim pentru vizita!







Thursday, 2 April 2026

Biserica Sfântul Visarion Vechi


Subiect: Biserica Sfântul Visarion Vechi
Autor: Cornel D.
Perioada: 1797-
Foto: Diverse
Adresa:Strada I.C. Visarion 16
Contributii:
.




Biserica Sf. Visarion Nouă din București a fost construită între anii 1910 - 1913 de enoriașa Elena Eraclide, născută Stârcea. Arhitectura edificiului este o combinație a stilului bizantin și moldovenesc. În exterior există un registru de 11 ocnițe pictate cu icoanele Sf. Apostoli și una în mijloc cu icoana Sf. Visarion. În biserică se află mormântul ctitorului Elena Eraclide și al Eroului Căpitan Aviator, judecătorul Alexandru Stârcea.

În aceeași curte cu Biserica Sf. Visarion - Nouă se află și o rămășiță din fosta biserică parohială cu același hram, demolată în cea mai mare parte în anul 1964. Studiul documentelor existente și rezultatul sondajelor arheologice au scos la iveală existența a trei biserici, la începutul, mijlocul și sfârșitul secolului XVIII. În 1797, s-a sfințit biserica ridicată de Kir Popa Petre Referendari, Anton Berhicean și alți creștini.

Biserica Sf. Visarion Vechi din București (1797) figurează pe lista monumentelor istorice din capitală.











Multumim pentru vizita!







Casa Ştefan Bellu


Subiect: Casa Ştefan Bellu
Autor: Cornel D.
Perioada: 17xx-1984
Foto: Diverse
Adresa:Calea Victoriei Nr. 121
Contributii:
.



Fosta casa a lui Barbu? Vacarescu din Podul Mogosoaiei aflata vis-a-vis de Biserica Popa Cosma sau „biserica de blestema"(astazi Biserica Sf. Nicolae Tabacu) fost cumparata dupa moartea acestuia de catre Ion Moscu. 

La randul sau Ion Moscu a vandut aceste case, in 1818, lui Stefan Bellu. fost mare vistier si mare logofat al dreptatii sub Ion Caragea Vodä.

"Inca din 1814, la fiecare sapte case cute un stilp lung de un stinjen si jumatate ce avea in virf cite un felinar. In aceste felinare, in noptile intunecoase, ardeau luminari pentru care fiecare proprietar trebuia sa plateasca cite 32 parale pe luna."
 
"In primavara anului 1821, de frica revolutiei, cei mai multi boieri fugisera din Bucuresti. Printre acestia se afla si Stefan Balu care se dusese cu familia la Brasov, lasind ca om de incredere , vataf al casei si al grAainii celei mari, pe vistierul Mihai, originar din Pitesti."

In 1821 familia Bellu pleaca din tara din cauza tulburarilor politice si se intoarce odata cu venirea la putere a domnitorului Grigore Ghica.

In aceasta vreme un corp de oaste pus sub conducerea lui Chehaia-Bei, singerosul pasa de Silistra, ajunge lamarginea Capitalei. Pasa se muta in Casele Bellu la insistentele vornicul Mihail Manu.

La intoarcerea in tara Bellu, constata ca o parte din bunurile lasate in casa din Podul Mogosoaiei disparusera; Mobilele, vasele si hainele pe care nu le luase cu el la plecarea in graba spre Brasov. Depozitul de vinuri din pivnita, dispruse.

Dupa moartea lui Stefan Bellu in 1833, casa ramane mostenire fiului acestuia  Dumitru Bellu.

Conform planului Rudolf Artur Borroczyn din 1846 proprietatea apartinea la acea data lui Alecu Bellu.

În anul 1890, guvernul îl autorizează pe ministrul Theodor Rosetti „să cumpere pentru Academia Română, de la Barbu Bellu, casele cu tot locul de aproape 10.000 mp“. Tot atunci, Academia Română solicită, pentru instalarea colecțiilor sale, cumpărarea de la Constantin Șt. Cesianu a caselor și terenului de 4.060 mp, situate în vecinătate. Theodor Rosetti obține aprobarea și decide să întregească locul pe care Academia Română îl obținuse, achiziționând și terenul deținut de Nicolae Șt. Cesianu, fratele lui Constantin Ște. Cesianu. 

In acelasi timp Barbu Bellu doneaza Academiei numeroase artifacte de familie printre care manuscrise si documente de familie, bijuterii si tablouri.

De-a lungul anului 1890, sub coordonarea arhitectului F.D. Xenopol, este realizată prima serie de lucrări de reconstrucție a caselor Bellu și Cesianu, cel mai important spațiu fiind sala de ședințe, adică prima aulă a Academiei Române. În noiembrie 1890 Academia Română se instalează în noul său sediu.

Odată cu creșterea colecțiilor Academiei Române și cu dezvoltarea activității sale culturale și științifice, spațiul devine insuficient. Astfel, în anul 1896 Academia Română primește din partea statului român casele achiziționate de la Mina Zaleski. 

În perioada 1896-1897 au loc adăugiri la clădirile existente, după planurile arhitectului Constantin Băicoianu. Noul local, cu o aulă impunătoare, este inaugurat în martie 1898 și va rămâne nemodificat vreme de o jumătate de secol. 

In jur de 1939 "Biblioteca Fundatiunii Carol I" este inchisa temporar pentru inventariere. In acest context studentii folosesc Biblioteca Academiei, care se pare a fi neincapatoare. Se hotaraste ca "s-ar putea crea o sala de lectura in Casa Bellu, cu fatada spre Calea Victoriei, reziliind contractul cu institutia chiriasa. (Analele Academiei Române. Desbaterile. Tomul 67 : 1947-1948)

Casa Bellu, inainte de 1962 a fost sediul Editurii Academiei.

Pentru un timp, între anii 1948 si 1953, resedinta a găzduit expoziţiile de obiecte recent descoperite ale Muzeului Naţional de Antichităţi. 

Dupa unele rapoarte, cladirea a fost grav avariata la cutremurul din 1977 si ulterior demolata.

In locul in care se gasea casa se afla in ziua de astazi o fantana.

De remarcat faptul ca in perioada in care casa a fost demolata se pregatea taierea noului Bulevard Dacia, si se pare ca demolarea a avut loc in 1984. La est de Calea Victoriei se facusera deja demolari si aparuse Str. I.C. Frimu si Str. Fundatiei, dupa cum se vede pe harta din 1974. Aceste strazi vor deveni mai tarziu, parte din Bd. Dacia.


Stefan Bellio(Bellu) s-a nascut la Pela in Macedonia, la 9 martie 1767 (m .6 mai 1833). A fost adus in tara, in jurul anului 1780, de unchiul sau Daniil.
Zicho (Zehno, Zihneanul) fost egumen la m-rea Coltea din Bucuresti.

Stefan Bellu casatorit in 9.XI.1785 cu Elena nascuta Balacescu (a murit in aprilie 1826). A fost mare clucer, mare vistier si mare logofat al dreptatii in vremea domnitorului Ion Caragea. A avut zece copii din care i-au trait numai sase: trei baieti si trei fete. Baieti au fost: Constantin (n.1788 m. 5 ianuarie 1851), Dumitru (n. 1790 m. 15 dec. 1863) si Alexandru (n. 26 martie 1796 m. 28 februarie 1862)


Referinte: Din Bucureştii de altădată - George Potra


1974

1921

1921

1911

1899

1856

1846








Multumim pentru vizita!







Expoziția-Târg "Munca Noastră Românească” 1934 - 1939


Subiect: Expoziția-Târg "Munca Noastră Românească”
Autor: Cornel D.
Perioada: 1934 - 1939.
Foto: Diverse
Adresa:Bd. IC. Bratianu Nr. 2
Contributii:





Se pare ca, Sala "Coloseum" a fost complect demolata in anul 1937. In zona a fost amenajata o esplanada care a fost extinsa iar spatiul respectiv a fost folosit incepand cu data de 11 mai 1937 pentru facilitarea Expoziției-Târg "Munca Noastră Românească”. Aceasta expozitie se afla la a doua editie, prima editie avand loc in mai 1934 pe acelasi perimetru. Expozitia a avut cel putin o alta editie, in 1939.
 
 "Munca Noastră Românească” a fost organizata sub tutelajul "Ligii Nationale a femeilor romane" si a D-nei Aretia Tatarescu. Aici au fost prezentate "crampeie" din arta si munca romaneasca din toate tinuturile Romaniei Mari. Variate produse romanesti se vindeau la preturi avantajoase. Au avut loc serbari si spectacole, dansuri nationale iar barurile si restaurantele de pe esplanada "serveau "vestitul crap la protap" si delicioasa ciorba pescareasca".

Conform presei locale expozitia a avut un succes imens, perimetrul expozitiei fiind constant plin de vizitatori. Expozitia si-a inchis portile pe data de 11 iunie 1937, dar spatial a ramas deschis, explanada fiind pusa la dispozitia bucurestenilor pentru pe toata perioada anului.

 
1934 Willy Pragher

1934 Willy Pragher

1934 Willy Pragher

1934 Willy Pragher

1934 Willy Pragher

1934 Willy Pragher

1934 Willy Pragher

1934 Willy Pragher

1934 Willy Pragher









 












 












 
 














 












 







 
 

Multumim pentru vizita!







Featured post

Statuia lui Emanoil Pake-Protopopescu

Subiect: Statuia lui Emanoil Pake-Protopopescu Autor: Cornel D. Perioada: 1903-1948 Foto: Diverse ...

Popular Posts

Total Pageviews