| Subiect: | Hotel Frascatti | Autor: | Cornel D. | |
| Perioada: | 1885-1933 | Foto: | Diverse | |
| Localizare: | Calea Victoriei Nr. 33 | Contributii: | ||
| . |
Hotelul Frascatti sau Frascati a fost cunoscut inainte de 1885 si sub numele de Oteteleseanu sau Otetelechano. Adresa hotelului a fost pe Calea Victoriei Nr. 27, mai tarziu Nr. 47 si Nr. 33-35, in prezent Calea Victoriei Nr. 33.
Istoria hotelului incepe cativa ani mai inainte de a fi numit Frascatti. Imobilul se numea initial Hotel Oteteleseanu, dupa numele proprietarului. Casele lui Iancu Otetelesanu, de pe Podul Mogosoaiei (ceea ce inseamna Calea Victoriei de astazi) sunt recunoscute in documente oficiale inca de la mijlocul secolului al XIX-lea. Ioan Serban Otetelesanu, era un mare bogatas, vornic al Capitalei si filantrop. In casa se tineau serate, baluri si receptii chiar si dupa moartea vornicului, in 1876.
 |
| 28 aprilie 1933 |
"Joan" Otetelisanu si sotia sa Elena(nascuta Filipescu) au lasat, prin testament, intreaga avere Academiei Romane, numind ca executor testamentar pe Ion Kalinderu. Testamentul a fost atacat in curte de catre mostenitori, care insa au pierdut, proprietatea Ramanand in posesia Academiei.
Academia Romana a fost proprietarul hotelului Oteteleseanu/Frascatti pana in anul 1911 cand vinde hotelul unui grup de financiari. La fel si parcul Oteteleseanu. Adevărul, 24, nr. 7996, 16 decembrie 1911
Cladirea din Calea Victoriei a fost inchiriata si transformata in hotel, sub numele de Hotelul Frascatti, iar in gradina de alaturi, cu fata inspre Calea Victoriei s-a ridicat o constructie cu terasa si umbrare pentru ploaie si soare, numita Terasa Otetelisanu, unde era o cafenea, un restaurant si o berarie.
In decembrie 1885 se anunta redeschiderea Hotelului Oteteleseanu sub numele de Hotel Frascatti. Vechiul Hotel a fost renovat si inaltat in aceasta perioada cu un etaj. Noul proprietar al restaurantului din incinta hotelului "Frascatti" era Dl. Louis Gillet, cunoscut mai mult sub numele de "Papa Gillet". Restauranrul si hotelul sunt descrise ca fiind de "prima clasa". Terasa restaurantului da in grädina Otetelesanu unde se servea masa pe timpul verii.
Mai inainte de acest restaurant Dl. Gillet a deschis un alt restaurant numit Frascati in incinta Hotelului English. Telegraphulŭ de Bucuresci. Seria 1, 16, nr. 4051, 8 decembrie 1885
"Papa Gillet" inainte de a deschide Restaurantul Frascatti a fost timp de 30 de ani Seful bucatar al Regelui Romaniei(Chef de bouche de sa M. Le Roi de Roumanie) asa cum suna carta lui de vizitä. Dupa ce a iesit la pensie a deschis susnumitul Restaurant. Bucureşti şi bucureşteni de ieri şi de azi - Victor Bilciurescu 1945
Numele Restaurantului Frascatti a aparut pentru prima data in Aprilie 1879. Pe data de 16 aprilie 1879 prin hotararea Tribunalului Ilfov, Sectia Comerciala se "constitue" in "Bucuresci" o asociatie pentru "a face comertul de restaurant, cafe si patiserie cu tot accesoriul lor". Capitalul "societatei" este al lui Louis Gillet si consta in tot fondul de comert "din stabilimentul intitulat Frascati" si o parte al D-nei Alexandrina Georgescu. Restaurantul se afla pe calea Victoriei Nr. 34, in cladirea cunoscuta sub numele de Hotel English. Monitorul Oficial al României, 47, nr. 096, 29 aprilie 1879
Antreprenorul restaurantului Frascatti din casa Otetelisanu, de pe Calea Victoriei "Papa Gillet", conducea si Gradina Sans-Souci se afla pe Soseaua Kiseleff, intrer Rondul I si II.
In vara anilor 1886-1888 in Gradina Frascatti(Oteteleseanu) se dadeau concerte instrumentale, mult gustate de public, gradina fiind plina tot timpul. Telegraphulŭ de Bucuresci. Seria 1, 18, nr. 4459, 6 mai 1887
In vara anului 1889 in incinta Restaurantului Frascatti aveau loc concerte sub conducerea celebrului violonist Rubinstein. Epoca, 04, nr. 1048, 16 mai 1889
Pictorul Camil Ressu a imortalizat pe o pinza un grup de artisti plastici care-si petreceau timpul liber intr-una din salile acestei terase, iar pictorul Iser, a realizat aici o buna parte din caricaturile si desenele care le facea pentru diferite ziare si reviste ale epocii.
Ziaristul si scriitorul Dick de Lonlay venit in Romania in timpul Razboiului de Independenta, ne descrie Cafeneaua Frascatti (din hotelul cu acelasi nume) avand o sala lunga si ingusta, avind peretii impodobiti cu oglinzi, iar in mijloc se afla o masa mare incarcata cu prajituri si sticle de lichioruri de tot felul, iar pe margini mese cu tablii de marmura.
In jur de 1900 au inceput sa fie la moda asa zisele "Academii de biliard" care functionu cu lucatori de biliard adusi de la Paris, care tineau si pariuri. Dupa o glorie de vreo doi-trei ani, Academiilea cestea au degenerat nu au mai produs castiguri si au fost inchise. Una dintre aceste academii au fost deschise pentru un timp in curtea hotelului Oteteleanu(Frascati). Bucureştii de altă dată. Volumul 3 : 1901-1910 - CONSTANTIN BACALBASA
In 1904-05 proprietarul Restaurantului Frascatti a fost Dl. N. S. Verra.
In decembrie 1911 "D. Major Serban Cantacuzino a cumparat hotelul «Frascati»". Gazeta ilustrată, 01, nr. 002, 24 decembrie 1911
Teatrul de vara din fostul parc al Boierilor Oteteleseni si-a inceput activitatea in jur de 1903-1904. "In aceasta gradina mare si racoroasa, cu arbori batrini canta orchestra condusa de L. Wiest." Mai tarziu, in 1913-1914, tot aici a fost deschis si un teatru de vara unde nenumarate echipe sustineau spectacole. In timpul iernii, pe un lac artificial se facea patinaj si tot aici aveau loc si meciuri de hochei.
In casa Otetelseanu, a fost instalat si Cercul Militar care a ramas aici pana la terminarea cladirii proprii din Calea Victoriei.
Dupa Primul Razboi Mondial aici sa deschis Cinematograful Elita, cunoscut mai tarziu sub numele de Frascatti(1925-28) sau Elite si Frascatti(1928-32), Rio-Frascatti(1933), Rio(1935. Tot atunci a aparut si un restaurant nemtesc, al lui Tomek, unde "se manca binisor si se servea o bere excelenta".
Grigoras Dinicu si-a inceput cariera cantand in incinta restaurantului Frascatti.
Demolarea Hotelului Frascati a inceput spre sfarsitul lunii aprilie 1933 dar lucrarile au fost suspendate pe data de 6 mai 1933. Adevărul, 47, nr. 15135, 6 mai 1933
Demolarea imobilului a fost preconizata cu mult timp inainte motivul fiind alinierea caii Victoriei. In acelasi timp imobilul a fost declarat insalubru de catre consiliul de "igiena" al capitalei. Proprietarii imobilului s-au opus vehement, avand si ajutorul "Parchetului Militar"? lucrarile de demolare fiind intrerupte. Pe 13 mai Parchetul a respins cererea proprietarilor. Primaria a platit suma de 6.500.000 fratilor Nacht principalii proprietari ai imobilului. Demolarea incepe din nou pe data de 18 mai 1933 si dureaza opt zile. Adevărul, 47, nr. 15143, 18 mai 1933
Ziarul ”Dimineața”, din aceeași dată, 28 aprilie 1933, este Hotelul ”Frascati” pregătit pentru demolare, cu explicația ”Hotelul Frascati de pe Calea Victoriei care va fi dărîmat pentru alinierea străzii”.
Noua cladire a fost construita în perioada 1933- 1934 în stil art déco dupa planurile arhitectului Jean Monda, cunoscut pentru planurile cladirii Societatea Asigurarea Româneasca. In acelasi timp Calea Victoriei a fost latita in rind cu noua constructie a Palatului Telefoanelor. Multa vreme noua cladire a fost numita Imobilul Frascati. În mai 1934, pe scena teatrului "Carabus" din cladire, urca pentru prima data interpreta de muzica populara Maria Tanase (1913- 1963), ulterior angajata în trupa lui Constantin Tanase, actorul fiind un promotor al succesului cântaretei.
Hotelul Frascatti, pe langa functia de hotel propriuzis, a folosit si drept resedinta permanenta, in special pentru unii politicieni, dar si avocati, proprietari si doctori.
In cladirea hotelului se aflau numeroase magazine si afaceri. Aici se afla printre altele, sediul societatii Introsport(Ap 18), "Agroproduct"(Ap 52), sediul revistei "Contimporanul",
Colectura Frascatti, Magasinul de imbracaminte Frascati, Magazinul de ceaiuri T. I. Godzelinski(1904), Ceasornicaria Lazar Johnson(1910), Clubul Partidului Poporului(1934)
Sala, care a fost folosita pentru proiectii cinematografice, a adapostit numeroase intruniri politice, conferinte, banchete si gale sociale.
....Cam asta este povestea Caselor Otetelesanu si a Hotelului Frascatti......o alta fantoma a Bucurestilor!
In vara anului 1889 in incinta Restaurantului Frascatti aveau loc concerte sub conducerea celebrului violonist Rubinstein. Epoca, 04, nr. 1048, 16 mai 1889
Pictorul Camil Ressu a imortalizat pe o pinza un grup de artisti plastici care-si petreceau timpul liber intr-una din salile acestei terase, iar pictorul Iser, a realizat aici o buna parte din caricaturile si desenele care le facea pentru diferite ziare si reviste ale epocii.
Ziaristul si scriitorul Dick de Lonlay venit in Romania in timpul Razboiului de Independenta, ne descrie Cafeneaua Frascatti (din hotelul cu acelasi nume) avand o sala lunga si ingusta, avind peretii impodobiti cu oglinzi, iar in mijloc se afla o masa mare incarcata cu prajituri si sticle de lichioruri de tot felul, iar pe margini mese cu tablii de marmura.
In jur de 1900 au inceput sa fie la moda asa zisele "Academii de biliard" care functionu cu lucatori de biliard adusi de la Paris, care tineau si pariuri. Dupa o glorie de vreo doi-trei ani, Academiilea cestea au degenerat nu au mai produs castiguri si au fost inchise. Una dintre aceste academii au fost deschise pentru un timp in curtea hotelului Oteteleanu(Frascati). Bucureştii de altă dată. Volumul 3 : 1901-1910 - CONSTANTIN BACALBASA
In 1904-05 proprietarul Restaurantului Frascatti a fost Dl. N. S. Verra.
In decembrie 1911 "D. Major Serban Cantacuzino a cumparat hotelul «Frascati»". Gazeta ilustrată, 01, nr. 002, 24 decembrie 1911
Teatrul de vara din fostul parc al Boierilor Oteteleseni si-a inceput activitatea in jur de 1903-1904. "In aceasta gradina mare si racoroasa, cu arbori batrini canta orchestra condusa de L. Wiest." Mai tarziu, in 1913-1914, tot aici a fost deschis si un teatru de vara unde nenumarate echipe sustineau spectacole. In timpul iernii, pe un lac artificial se facea patinaj si tot aici aveau loc si meciuri de hochei.
In casa Otetelseanu, a fost instalat si Cercul Militar care a ramas aici pana la terminarea cladirii proprii din Calea Victoriei.
Dupa Primul Razboi Mondial aici sa deschis Cinematograful Elita, cunoscut mai tarziu sub numele de Frascatti(1925-28) sau Elite si Frascatti(1928-32), Rio-Frascatti(1933), Rio(1935. Tot atunci a aparut si un restaurant nemtesc, al lui Tomek, unde "se manca binisor si se servea o bere excelenta".
Grigoras Dinicu si-a inceput cariera cantand in incinta restaurantului Frascatti.
Demolarea Hotelului Frascati a inceput spre sfarsitul lunii aprilie 1933 dar lucrarile au fost suspendate pe data de 6 mai 1933. Adevărul, 47, nr. 15135, 6 mai 1933
Demolarea imobilului a fost preconizata cu mult timp inainte motivul fiind alinierea caii Victoriei. In acelasi timp imobilul a fost declarat insalubru de catre consiliul de "igiena" al capitalei. Proprietarii imobilului s-au opus vehement, avand si ajutorul "Parchetului Militar"? lucrarile de demolare fiind intrerupte. Pe 13 mai Parchetul a respins cererea proprietarilor. Primaria a platit suma de 6.500.000 fratilor Nacht principalii proprietari ai imobilului. Demolarea incepe din nou pe data de 18 mai 1933 si dureaza opt zile. Adevărul, 47, nr. 15143, 18 mai 1933
Ziarul ”Dimineața”, din aceeași dată, 28 aprilie 1933, este Hotelul ”Frascati” pregătit pentru demolare, cu explicația ”Hotelul Frascati de pe Calea Victoriei care va fi dărîmat pentru alinierea străzii”.
Noua cladire a fost construita în perioada 1933- 1934 în stil art déco dupa planurile arhitectului Jean Monda, cunoscut pentru planurile cladirii Societatea Asigurarea Româneasca. In acelasi timp Calea Victoriei a fost latita in rind cu noua constructie a Palatului Telefoanelor. Multa vreme noua cladire a fost numita Imobilul Frascati. În mai 1934, pe scena teatrului "Carabus" din cladire, urca pentru prima data interpreta de muzica populara Maria Tanase (1913- 1963), ulterior angajata în trupa lui Constantin Tanase, actorul fiind un promotor al succesului cântaretei.
Hotelul Frascatti, pe langa functia de hotel propriuzis, a folosit si drept resedinta permanenta, in special pentru unii politicieni, dar si avocati, proprietari si doctori.
In cladirea hotelului se aflau numeroase magazine si afaceri. Aici se afla printre altele, sediul societatii Introsport(Ap 18), "Agroproduct"(Ap 52), sediul revistei "Contimporanul",
Colectura Frascatti, Magasinul de imbracaminte Frascati, Magazinul de ceaiuri T. I. Godzelinski(1904), Ceasornicaria Lazar Johnson(1910), Clubul Partidului Poporului(1934)
Sala, care a fost folosita pentru proiectii cinematografice, a adapostit numeroase intruniri politice, conferinte, banchete si gale sociale.
....Cam asta este povestea Caselor Otetelesanu si a Hotelului Frascatti......o alta fantoma a Bucurestilor!
 |
| 1874 - Podul Mogosoaiei - F. Duschek |
 |
| 1890 Gradina si Terasa Otetelișanu |
 |
| 1933 |
