Once Upon A Time in Bucharest

Thursday, 8 October 2026

Casa Alimanișteanu

Subiect:	Casa Alimanișteanu	Autor:	Cornel D.
Perioada:	1898? - 1937	Foto:	Diverse
Adresa:	Str. Coltei Nr. 31	Contributii:
.

Constantin Alimanisteanu a fost un inginer strălucit care făcuse Şcoala superioară de mine din Paris. Nu se gasesc prea multe referinte despre el. Aflam din Anuarul Bucurestilor ca a locuit pe Strada Modei Nr. 6 in perioada 1892-1895. În 1897, se căsătoreşte cu Sarmisa Bilcescu Alimanisteanu. Probabil ca resedinta Alimanisteanu a fost construita la putin timp dupa aceasta data.

Se pare ca la scurt timp se va construi casa care ia purtat numele de la intersectia strazilor Doamnei si Coltei, Casa Alimanisteanu. Planul Institutului Geografic Al Armatei si Noul Plan al Orasului Bucuresti pe anul 1895-1899 ne arata Casa Alimanescu in existenta.

Anuarul Bucurescilor pe anii 1904 si 1906 ne arata un Constantin Alimanisteanu, directorul industriei comerciului si minelor, Inginer, domiciliat pe Str. Doamnei Nr. 27, si Sarmisa Bilcescu Alimanisteanu domiciliata pe Str. Doamnei Nr. 29.

Monitorul Oficial al României, nr. 189, 11 decembrie 1919 ne arata un anume Dimitrie C. Alimanisteanu(probabil fiul lui Constantin si Sarmisa) proprietarul societatii forestiere "Intreprinderea Vasilatul" (1910-1919) domiciliat in Str. Paris Nr. 27(fosta si viitoarea Str. Doamnei).

Casa Alimănişteanu aflandu-se pe coltul strazilor Doamnei si Coltei a purtat si Nr. 31 pe Str. Coltei conform planului bucurestiului din 1911.

Imobilul a avut la parter numeroase magazine si birouri unele renumite la acea vreme printre ele fiind Ceasornicaria Coltei sau Societatea Creditul Rural.

In 1935-36 imobilul apare la adresa Bd. Ionel I. C. Bratianu Nr. 31.

Nu am gasit data demolarii, dar se pare ca este in jur de 1937. Pe acest loc a fost construit un imobil cu 7 etaje pe Bd. Bratianu in 1937 si un altul cu 5 etaje pe Str. Doamnei Nr. 27-29 in anul 1960.

1911

1899

Multumim pentru vizita!

Blocul "Gioconda"

Subiect:	Blocul "Gioconda"	Autor:	Cornel D.
Perioada:	1961-Prezent	Foto:	Diverse
Adresa:	Piața Națiunile Unite Nr. 3-5	Contributii:
.

Blocul "Gioconda" a fost inaltat pe fundatiile fostului palat al Senatului. Numele a fost "imprumutat" de la Cinematograful Gioconda care a functionat pe acest loc intre 1948-1959.

Finalizat in 1961, a fost considerat pentru un timp cel mai inalt imobil din Bucuresti.

Acest ansamblu arhitectural de dimensiuni considerabile este alcătuit din trei blocuri cu parter și cinci etaje, și din clădirea principala – blocul turn cu parter plus 17 etaje întregi și încă două parțiale, cu un total de 321 de apartamente.

Blocul Turn de la Operetă sau Blocul Gioconda este construit pe fundația care trebuia să devină Palatul Senatului României, dar în 1937-1938 pe fundația deja existentă se ridică un "Pavilion Expozițional Național", care va fi numit "Palatul Culturii Românești" În anii 1947-1948 și începutul anilor 1950, exista și funcționa sala și gradina cinematografului “Gioconda” În 1959 a început construcția blocului turn. De fapt, este vorba de un ansamblu de trei blocuri cu parter și 5 etaje și un turn cu parter și copertină plus 17 etaje. În total sunt 381 apartamente.

Multumim pentru vizita!

Bd. Colței

Subiect:	Bd. Colței	Autor:	Cornel D.
Perioada:	1894	Foto:	Diverse
Localizare:	Bucuresti	Contributii:
.

Sfarsit de secol XIX in Bucuresti. Datorita tarficului marit din centrul orasului mai ales pe axa sud-nord, si care era aproape in totalitate acaparat de Calea Victoriei, o noua axa Nord-Sud devine o necesitate. Primarul Emanoil Pache Protopopescu studiază o variantă de creare a unei noi artere „care să fie largă si totodată o podoabă a Capitalei”

Proiectul este prezentat ca propunere si apare în Planul Orăscu 1892 și 1893. Bulevardul urmând a avea un diametru de 40 m. lăţime. Din cauza costurilor ridicate proiectul nu este pus in aplicare. Deabea doi ani mai tarziu in timpul primarului Nicolae Filipescu (9 februarie 1893-7 octombrie 1895) proiectul incepe sa fie implementat.

Sambata, 26 mai 1894 primarul Nicolae Filipescu prezentarea proiectului in fata consiliului comunal. Propunerea nu a fost bine primita si in zilele urmatoare ziarele au preluat stirea prezentand-o intr-o lumina total nefavorabila. Se pare ca primaria a votat o lege speciala in 1894 pentru continuarea proiectului.
IntersectiaBd. Coltea cu Bd. Bonaparte.

Construirea noului bulevard se va face in trei faze: 1. Intre Piata Victoriei si Piata Romana; 2. Piata Romana si Piata N. Balcescu (de astazi) si 3. Piata N. Balcescu si Piata Mare. Costul primului tronson se calculase a fii 5.000.000 lei.

Perioada în care la conducerea Capitalei este primarul Nicolae Filipescu se concretizează prin începerea primului tronson al axei nord-sud, reprezentat de Bulevardul Lascăr Catargiu(de astazi). Bulevardul avea o secțiune diferită fata de celelalte artere bucurestene, părţile carosabile sunt de 9 m. lățime, având la mijloc un spațiu de 8 m., prevăzut pe margini cu două şiruri plantaţie aliniament. Pe axul de simetrie al arterei era folosit pentru promenadă şi plimbări călare.

În realizarea bulevardului, prima acţiune practică, după procedurile de expropriere și de întocmire a proiectului tehnic, a fost executarea suprafeţelor carosabilului („căruţabilului”) şi a trotuarelor. Ca soluţie de pavare a părţii carosabile se impune de primărie prin Caietul de sarcini, piatra cioplită – cubică. Reprezentanţa bucureşteană a antreprizei vieneze Neuchatel Asphalte Company Limited câştigă licitaţia pentru asfaltarea trotuarelor. Bulevardul Colţea beneficiază de proiect de iluminare electrică prin amplasare de stâlpi de o parte și de alta. Alimentarea cu energie electrică se făcea prin cablu aerian de la uzina Grozăveşti.

Retragerea de 4 m. a fronturilor construite a fost obligatorie, spaţiul fiind organizat ca grădină de faţadă. Din punctul de vedere al istoricului locuinţei moderne din Bucureşti, aici apar primele exemple de vile bucureştene.

În primii ani (1897-1898) construcțiile au fost ridicate la capătul dinspre Piața Victoriei. Între cele două rotonde (Romană-Victoriei) este o distanță de aproximativ un kilometru, lățimea bulevardului a fost stabilită la 30 m., iar pe centrul lui fiind amenajată inițial zona de plimbare pietonală, mărginită de arbori și în lateral zonele carosabile, pe care se circula cu tramvaie trase de cai.

Primarul C. F. Robescu (1 ianuarie 1896-aprilie 1899) dispune Consiliului Comunal terminarea acestui prim tronson, numit în această perioadă Bulevardul Colţei, şi suspendarea celorlalte două porţiuni din motive financiare.

Urmatorul tronson este inceput in timpul primarului Mihai G. Cantacuzino (decembrie 1904-martie 1907) dar nu este terminat in intregime din cauza lipsei de fonduri. Portiunea dintre Str. Sapientei(C. A. Rosetti) si Str. Mercur(Pictor Verona) este terminata si deabea deceniul urmator este continuata pana la Piata Romana. Acest tronson primeste numele de Bd. I. C. Bratianu la putin timp dupa finisare. Deabea spre sfarsitul deceniului 3 acest tronson intre Piata Romana si Piata I. C. Bratianu(N. Balcescu de astazi) este terminat cu numele definitiv de Bd. I. C. Bratianu. In 1931 Este inaltat monumentul Tache Ionescu iar tronsonul dintre Str. C. A. Rosetti si Piata Romana este redenumit Bd. Tache Ionescu. Intre Piata I. C. Bratianu(N. Balcescu de astazi) si Str. Sapientei(C. A. Rosetti), numele ramane I. C. Bratianu.

Lucrările la noua arteră nord-sud vor continua în anul 1936 când este trasat bulevardul I.C. Brătianu până la Piața Unirii, fostă a Halelor. În zona centrului istoric vor fi expropriate nu mai puțin de 111 case pentru noul bulevard, dispărând o dată cu acestea și o veche stradă bucureșteană: strada Bazaca.

Lucrarile pentru al 3-lea tronson intre Piata N. Balcescu si Piata Mare sunt incepute deabea in 1936. În zona centrului istoric vor fi expropriate nu mai puțin de 111 case pentru noul bulevard, dispărând o dată cu acestea și mai multe strazi istorice precum strada Bazaca. Inaugurarea este in 1943.

In timp Bd. Coltei (Intre Piata Victoriei si Piata Romana) isi schimba numele de cateva ori. Prima schimbare apare dupa instalarea monumentului Lascar Catargiu in Piata Romana din 1907. Bulevardul primeste numele de Lascar Catargiu incepand cu anul 1911. In acelasi timp Piata Romana devine Piata Lascar Catargiu. Intrand perioada comunista, dupa 1948, numele se schimba din nou in Bd. Ana Ipatescu. Dupa 1989 se revine la denumirea de Lascar Catargiu.