| Subiect: |
Poduri |
|
Autor: |
Cornel Dusescu |
| Perioada: |
1886-1986 |
|
Foto: |
Diverse |
| Localizare: | Dâmbovita |
|
Contributii: |
|
| . |
|
|
|
|
Între 1879 si 1886 se efectuează adâncirea si îndreptarea albiei Dâmboviței. O data cu aceasta operațiune vechile poduri sunt demolate. Noile poduri au o așezare total diferita de cele de pe vechia albie. O excepție o face Podul Rahova. Paginile următoare descriu aceste „noi” poduri peste Dâmbovița care la rândul lor vor dispare odată cu noua sistematizare a Dâmboviței din anii 1980.
 |
1. Podul Grozavesti
2. Pod Cale ferata
3. Podul Arterelor
4. Pod pietonal
5. Podul Cotroceni
6. Podul Eroilor
7. Podul Elefterie
8. Podul Hasdeu |
01 - Podul Grozavesti
Între 1879
si 1886 se efectueaza adincirea si indreptarea albiei Dâmbovitei, Se pare ca,
Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, viitorul rege Carol I a fot implicat
indeaproape in realizarea proiectului.
Este prima
lucrare edilitara de asemenea proporiii care se realizeaza în Bucuresti.
Lucrarile sunt efectuate de antreprenorul francez A. Boisquerin si se întind
între Grozavesti si Vitan, dupa planurile arhitectului Grigore Cerchez.
Albia este
adâncita pâna la 6 metri în amonte, iar pentru asta se amenajeaza doua caderi
de apa: la Grozavesti (în dreptul uzinei electrice) si la Vitan.
Cu aceasta
ocazie toate podurile vechi de pe malurile cotite ale Dambovitei dispar, facand
loc la poduri noi ca locatie si chiar ca nume.
Podul
Grozavesti este primul pod construit aproape de intrarea Dambovitei in
Bucuresti.
Podul este
asezat in intersectia Spl. Independenti 241
Sos. Basarab 1-2 si Sos.Grozavesti 1-2
 |
| 1885 Sistematizarea Dambovitei la Grozavesti |
 |
| 1885 |
 |
| Schita (1941) a podului de la Grozavesti. |
 |
| Podul Grozavesti 24.11.1976 2 |
 |
| Podul Grozăvești provizoriu 18.01.1979 |
 |
| 1987 |
01a - Podul Arterelor
Un pod pe care l-am decoperit intimplator in citeva fotografii aeriene din anii 1927, 1938, 1945, 1966, 1978. Podul a fost demolat la reamenajarea Dambovitei.
Cautind informatii despre originea podului nu am descoperit nici o informatie pertinenta.
Cu ajutorul D-lui
Silviu Pescaru am descoperit numele podului si functia ("era pod rutier si mai servea pentru traversarea retelelor de abur si electricitate catre oras")
Podul nu lega nici o artera principala de malul opus, cel putin nu am vazut acest lucru pe fotografiile pe care le am la indemana.
Silviu Pescaru: In anii '70-'80 era pod rutier si mai servea pentru traversarea retelelor de abur si electricitate catre oras;se numea Podul Arterelor
Fotografia urmatoare banuiesc ca este printre putinele care infatiseaza podul(partial).
Vedere in amonte din dreptul Pasarelei Pietonale (in fata careia se efectueaza lucrari de amenajare a Dambovitei)
Podul Arterelor este urmatorul (vazut partial). Pe fundal mai in spatew balustradele specifice podului de cale ferata. Podul Grozavesti este putin mai sus in amonte si nu se vede din cauza unui cot pe care il face dambovita.
Georges Eneas: Era Podul de cale ferata de peste Dâmbovița, din fața centralei Grozăvești, cale ferată care pleca de la Gara Basarab, trecea pe la Gara Palatului Cotroceni si, ajungea la Gara Filaret. Podul, desi nu mai era folosit, a existat până la construcția magistralei M1 a metroului, când a fost demolat.
 |
| Podul Arterelor cu rosu si Podul Grozavesti in stinga imaginii(multumiri Silviu Pescaru) |
 |
| 1921 Planul Mihai Pantea. Este primul document in care am gasit podul. La nord dupa cum se vede este Cazarma Malmaison iar la sud Depoul STB si Uzina hidraulica. |
02 - Podul Cotroceni
Vechiul pod Cotroceni, a fost de asemenea construit odată cu sistematizarea Dâmboviței intre 1879 si 1886.
Se afla aproximativ la Intersecția Splaiul Independentei 191 / Sos. Cotroceni 1 (1941)
Inițial podul a purtat alta denumire si anume Podul Domnita Maria pana pe la 1930-31 când a devenit Podul Cotroceni.
Un amănunt interesant; nu am reușit sa găsesc nici un document fotografic reprezentând acest pod. Singura carte poștala care poarta numele podului este de fapt o poza a podului Șerban Voda
 |
| Podul Cotroceni 1927 |
 |
| August 1943 luata dintr-un avion de cercetare american |
 |
| Podul Cotroceni 2019 |
03 - Podul Eroilor
Cu ocazia încoronării de la Alba Iulia, în 1922, a Regelui Ferdinand si a Reginei Maria, unul dintre podurile de peste Dâmbovița a primit numele suveranului: „Podul Regele Ferdinand I”. Podul Regele Ferdinand se deosebea de celelalte poduri, relativ modeste ca aspect, prin pilonii masivi ce străjuiau ambele capete ale sale. Tramvaiele care circulau pe Splaiul Regele Carol I (Splaiul Independentei de astăzi) aveau si ele drum pe acest pod. Construcția se găsea într-o zona periferica a Capitalei, zona care a început sa se dezvolte după anii '20 ai secolului trecut, odată cu construcția unor vile foarte frumoase (a se vedea zona Bisericii Sf. Elefterie Nou, pana înspre Stadionul Cotroceni). In anii '30, in zona a apărut clădirea masiva a Scolii Superioare de Război, ulterior Academia Militara, actuala Universitate Naționala de Apărare "Carol I".
Podul fost rebotezat Podul "Armand Călinescu", pentru ca aici a fost asasinat de către legionari, 21 septembrie 1939, prim-ministrul Armand Călinescu. In momentul in care a trecut podul In fata mașinii acestuia a apărut o căruța din spatele statuii care i-a tăiat calea. Din spate, o camioneta a intrat in mașina acestuia, proiectând-o pe trotuar. Premierul a ieșit din mașina pentru a-l chestiona pe șoferul camionetei dar din mașina au ieșit șase oameni care au declanșat rafale de foc, lăsând-l pe Călinescu într-o balta de sânge. Motivația a fost dorința de a răzbuna asasinarea în detenție a lui Corneliu Zelea Codreanu, care fusese fondatorul si liderul Gărzii de Fier. De asemenea, strada care traversa podul s-a numit pentru un timp Bulevardul Armand Calinescu.
Podul a purtat si numele de „Podul Eroilor Sanitari”. Dar pentru o perioada scurta de timp.
După venirea comuniștilor la putere, in 1947 podul își pierde toate simbolurile regale de pe piloni. La fel de sigura este redenumirea rapida a podului. Cum Regii României deveniseră dușmani ai poporului, Podul Regele Ferdinand I a devenit Podul Știrbei-Voda. Denumirea se datora străzii care își are unul din capete la acest pod.
Demolat si reconstruit în anii ’80, a fost botezat Podul Eroilor, după grupul statuar „Eroilor Sanitari” aflat în apropiere.
 |
| 1925 podul Regele Ferdinand I |
 |
| 1929 podul Regele Ferdinand I |
 |
| 1961-05-27 Podul Stirbei Voda |
 |
| Anii 1960 |
 |
| 1984 podul Eroilor |
 |
| 1984 Dambovita vazuta de pe podul Eroilor |
 |
| 2017 Podul Eroilor |
 |
| 2018 Podul Eroilor |
04 - Podul Elefterie
Denumirea acestui pod a fost initial “Podul Garei Centrale” deoarece in aceasta zona se planifica construirea unei “Gări Centrale” care sa deservească cerințele tot mai acute ale Bucurestiului in domeniul trensportului. Mai tarziu, se pare dupa 1920 podul a luat denumirea si de Podul Sf. Elefterie. Cert este ca, in acordanta cu “Ghidul Bucureștilor” intre 1920 si 1931 ambele denumiri au fost folosite.
Ghidul Bucureștilor - 1920- 1930 (citat):
"Trecând podul Sf. Elefterie, ajungem in noile cartiere de vile: Parcul Regina Maria şi Parcul
Principesa Ileana.
B-dul Elisabeta se sfârșește, de fapt, in fața podului Sf. Elefterie. La dreapta, de-a-lungul malului
Dâmboviței, se deschide Splaiul Gării Centrale, spre Șoseaua Cotroceni, făcând o mare cotitură
intre grădina Palatului Cotroceni și Grădina Botanică (cu muzeul botanic, deschis zilnic intre 8 si 13). Palatul Cotroceni și Parcul nu sunt accesibile publicului. Numai Biserica, unde este înmormântat Voievodul Șerban Cantacuzino (1689), poate fi vizitată, in fiecare Duminecă."
O alta denumire de asemenea folosita. a fost Podul Operei.
 |
| Podul Elefterie 1943 |
 |
| Piata si Podul Operei 1971 |
 |
| Vedere a Dambovitei de pe Podul Operei 1971 |
 |
| Podul Operei 1987 |
05 - Podul Hasdeu
Podul Hașdeu a purtat numele de Podul Regina Elisabeta începând cu data construcției inițiale in anii 1880 in timpul sistematizării Dâmboviței. Așa cum este „normal” numele podului a fost schimbat de către noul regim comunist si înlocuit cu numele străzii din vecinătate.
 |
1956 Podul Hasdeu. Pe dreapta se vede clădirea fostei Facultăți de Chimie de pe Splai colț cu str. B.P. Hașdeu(Splaiul Independenței 87-89, la aceasta data) dispărută ulterior în urma cutremurului, aflata pe malul drept al Dambovitei
Sensul de curgere al Dâmboviței este înainte. Fotografia este luata din amonte spre aval. |
 |
| 1961 Podul Hasdeu |
 |
| 1961 Podul Hasdeu |
 |
| 1961-05-27 podul Hasdeu |
 |
| Podul Hasdeu 1962 |
 |
| 1962 Podul Hasdeu si Piata Mihail Kogalniceanu |
 |
| Podul Hasdeu 1966 |
 |
| 1975 Podul Haşdeu. Doua fotografii foarte asemanatoare si totusi diferite |
Vechiul pod Hasdeu, înainte de a fi demolat pentru a se putea lucra la Magistrala 1 de metrou. Se poate observa ca si pavajul din dreptul sau era cel original. Circulatia dinspre Piata Operei fusese oprita pe acest segment, în fata Facultatii de Biologie.
Fotografia este cu atât mai interesanta cu cât surprinde coltul zonei demolate a cartierului Izvor, partea stânga a strazii Hasdeu.
Pe colt, invadând vizual intersectia, era masiva cladire a Facultatii de Chimie. Aceasta se numarase printre cladirile avariate grav de bombardamentele din 1944 si cutremurul din în 1977, mijlocul aripii Splai se prabusise si a fost demolata.
În spatele facultatii erau locuintele simple ale cartierului: casa de la nr. 5, urmata de V. A. Ureche nr. 22; dincolo de intersectia cu strada respectiva se vedea blocul interbelic alb, de colt. Dupa arborele de lânga acesta se întrevedeau locuintele din zona "rondului", la intersectia cu str. Soimarestilor, inclusiv imobilul de la 18, prezentat anterior
Imaginea a fost luata din blocul construit în anii '50 între Splai si Bd. Gh. Gheorghiu Dej (azi, Elisabeta), la intersectia cu str. Vasile Pârvan.
foto: Alexandru Bodea (1974)?
 |
| 2017 Podul Hasdeu |
