| Subiect: | Casa Simu Muzeu |
Autor: | Cornel D. |
|
| Perioada: | 1888-1959 | Foto: | Diverse | |
| Adresa: | Str. Anastasie Simu nr. 7 |
Contributii: | ||
| . |
Voi încerca sa aduc putina lumina asupra înființării si existentei acestui "al doilea Muzeu Simu"
Istoria cunoscutului iubitor de arta, Simu, ne este in mare parte cunoscuta.
In anul 1882 se căsătorește cu Elena Dumba, si in anul 1888 se stabilește in București unde cumpără casa colonelului Al. Candiano Popescu, aflata lângă vestita Gradina Eldorado(MAP01-1856).
Casa se afla pe Str. Eldorado la numărul 7(9), viitoarea Str. Mitropolitului Saguna(MAP04-1911) si actuala Strada Anastasie Simu. Strada era mai lungă in perioada respectivă (MAP03-1899) si se întindea peste viitorul bulevard(Bălcescu de astăzi), probabil pana unde este astăzi Hotelul Ambasador.
In timp, Anastasie Simu, care începuse sa colecționeze opere de arta, simte nevoia unui spațiu specific pentru expunerea colecției sale, reședința personala devenind neîncăpătoare. Astfel a apărut proiectul care a dus la înălțarea Muzeului Simu. Se pare ca rezidenta personala care includea întreaga colecție a funcționat la un moment dat si ca muzeu deschis parțial publicului.
In 1907 se efectuează o extindere a rezidentei din Str. Mitropolitului Saguna 7. Noua construcție alipita de rezidenta principala a servit drept locuință si atelier pentru directorul muzeului.
In anul 1904 Anastase Simu cumpără un teren adiacent proprietății sale din Str. Eldorado nr. 7-9. Aceasta strada se întindea pana in locul in care se va construi mai târziu Hotelul Ambasador(MAP03-1899). Acest teren urma sa fie folosit pentru a construi un muzeu propriu care sa adăpostească toate comorile de arta aflate in posesia sa.(MAP05a-1911)
Spre neșansa lui exact in aceiași perioada a început deschiderea "bulevardului cel mare"(Brătianu(Bălcescu)/Tache Ionescu(Magheru), Numit inițial Bulevardul Colța. Proiectul a "înghițit" câteva dintre proprietățile vecine cu celebra Gradina Eldorado incluzând o buna parte din proprietatea lui Anastase Simu.
Doua dintre parcelele expropriate au fost date lui Anastase Simu in schimbul terenurilor desființate. Acestea se aflau spre strada Dimitrie Sturza.
Parcelele au fost date lui Anastase Simu si unui alt vecin al sau(probabil E. Rizu).
Anastase Simu a dus tratative îndelungate cu acest vecin pentru a cumpăra proprietatea acestuia dar acesta "dintr-o dușmănie neînțeleasă" a refuzat sa ii vândă partea lui de teren, pentru care nu avea nici o folosință.
Pentru aceste motive planurile pentru înălțarea muzeului au fost modificate, atât ca poziție cat si dimensiuni. Muzeul Simu nu a putut lua o forma mai mare si nici nu a putut fi așezat într-o poziție mai avantajoasa.
Din aceste motive piatra de temelie a Muzeului Simu se pune pe 21 mai 1907, cu trei ani mai târziu decât se plănuia.
Mulți critici moderni, îl acuza pe Anastase Simu pentru faptul ca nu a aliniat muzeul cu traseul viitorului bulevard. Adevărul este ca muzeul a fost construit după deschiderea noului bulevard si aliniat foarte bine, având in vedere lipsa de spațiu(motivele descrise mai sus). In 1933 o alta parcela a fost expropriată din proprietatea Simu pentru lărgirea bulevardului(Fig043). Chiar si după aceasta împărțire Muzeul Simu a rămas in limitele normale.
Revenind la perioada imediat după 1904. Locuința personala a lui Anastase Simu devenise neîncăpătoare pentru expunerea prețioaselor opere de arta, si cum planurile de înălțare ale muzeului au fost amânate pe moment, Domnul Simu se hotărăște sa mărească spațiul folosibil al locuinței sale. Drept urmare in 1907 se efectuează o extindere a rezidentei din Str. Mitropolitului Șaguna 7. Noua construcție alipita de rezidenta principala a servit drept locuință si atelier pentru directorul muzeului. Acest corp de clădire avea la un moment dat o adresa diferita fata de principala locuință: Bulevardul Tache Ionescu Nr. 9(Fig046).
Un lucru este cert, locuința lui Anastase Simu a avut pana la deschiderea oficiala a Muzeului Simu si destinația de muzeu. Câteva dintre publicațiile vremii ne arata acest lucru(Fig005). De asemenea cartea poștală datata 1905(Fig002) ne arata interiorul casei si este semnata de către soții Simu. De asemenea Fig004, anul 1906.
După cum am menționat, pe 21 mai 1907, se pune piatra de temelie a Muzeului Simu.
Muzeul Simu a fost construit după planurile arhitectului C. Sciky. Proiectul a fost inspirat de templele romane, in special de cel din Nimes(Maison Carré), Biserica Madeleine din Paris si Templul lui Augustus si Livia din Vienne, Franța. Templul lui Bacchus care este parte din complexul de la Baalbek (Bekaa Valley), in Liban are același tip de construcție.
Singura diferența consta in coloanele care înconjoară templul. Templele romane au coloane de tip corintic. Muzeul Simu avea coloane de tip ionic. Acestea, coloanele ionice, aveau o voluta, un ornament spiralat, in forma de sul, care se găsește in capitalul coloanei ionice. Coloanele de tip ionic au contribuit la ideea greșită, in opinia mea, ca Muzeul Simu a fost construit in stilul unui templu ionic, de fapt acesta fiind un templu de tip roman cu coloane de tip ionic. Aceasta eroare a fost aparenta de la primele articole apărute in presa vremii, la deschiderea muzeului, si reluata mai târziu de presa interbelica si copiate la nesfârșit pana in zilele noastre.
Alte doua clădiri cu aceiași tematica au existat in București. Prima este Curtea de jurați/Templul Masonic, din str. Ion Câmpeanu care a fost demolat in urma bombardamentelor din 1944. A doua clădire este Biserica Greaca, care este încă in funcțiune. . O alta structură asemănătoare se găsea in curtea Palatului Știrbei(Casa Corpului de Garda) de pe calea Victoriei. Si aceasta clădire a fost demolata.
Clădirea edificiului muzeului a fost terminata în 1910. La acea data toate comorile de arta colecționate de Dl. Anastasie Simu si aflate in incinta rezidentei private din Str. Eldorado(Saguna) nr. 7 au fost mutate in incinta muzeului Simu aflat pe Str. Mercur nr. 8-10.
"Strada din fata casei Simu nu se chema Șaguna, ci Eldorado, si nu era o strada, ci o înfundătura. O văd închisă de niște porții negre de lemn, fără nici o crăpătură prin care sa se zărească înăuntru. Pe acolo ieșeau cai sprinteni, cu valtrapuri si glugi calde si cu scările călăreților prinse foarte sus. Erau cai de alergări si ieșeau din grajdurile lui Marghiloman. Bulevardul nu se tăiase Încă si fosta strada Mercur, D. Sturdza de astăzi, era întreagă, fără cele două deschizături, spre strada Clementei, acum C. A. Rosetti si spre Calea Dorobanților, acum Alexandru Lahovary. Au venit mai târziu alinierile si desfundările, de jur împrejurul casei Simu, parca anume ca sa lumineze locul. 0 noua lărgime de 6 metri, proiectată, a bulevardului va aduce-o, in sfârșit, aproape la linie. Eu, casa Simu o mai vad încă, la capătul străzii aceleia scurte, pardosite cu calupi de lemn gudronat si mai aud in curtea deschisa astăzi spre trei laturi, numele răsunătoare prinse de urechea mea de copil, Dumba si Suditu, sau porunci fără înțeles date unui păzitor adus din Balcani."
Spre neșansa lui exact in aceiași perioada a început deschiderea "bulevardului cel mare"(Brătianu(Bălcescu)/Tache Ionescu(Magheru), Numit inițial Bulevardul Colța. Proiectul a "înghițit" câteva dintre proprietățile vecine cu celebra Gradina Eldorado incluzând o buna parte din proprietatea lui Anastase Simu.
Doua dintre parcelele expropriate au fost date lui Anastase Simu in schimbul terenurilor desființate. Acestea se aflau spre strada Dimitrie Sturza.
Parcelele au fost date lui Anastase Simu si unui alt vecin al sau(probabil E. Rizu).
Anastase Simu a dus tratative îndelungate cu acest vecin pentru a cumpăra proprietatea acestuia dar acesta "dintr-o dușmănie neînțeleasă" a refuzat sa ii vândă partea lui de teren, pentru care nu avea nici o folosință.
Pentru aceste motive planurile pentru înălțarea muzeului au fost modificate, atât ca poziție cat si dimensiuni. Muzeul Simu nu a putut lua o forma mai mare si nici nu a putut fi așezat într-o poziție mai avantajoasa.
Din aceste motive piatra de temelie a Muzeului Simu se pune pe 21 mai 1907, cu trei ani mai târziu decât se plănuia.
Mulți critici moderni, îl acuza pe Anastase Simu pentru faptul ca nu a aliniat muzeul cu traseul viitorului bulevard. Adevărul este ca muzeul a fost construit după deschiderea noului bulevard si aliniat foarte bine, având in vedere lipsa de spațiu(motivele descrise mai sus). In 1933 o alta parcela a fost expropriată din proprietatea Simu pentru lărgirea bulevardului(Fig043). Chiar si după aceasta împărțire Muzeul Simu a rămas in limitele normale.
Revenind la perioada imediat după 1904. Locuința personala a lui Anastase Simu devenise neîncăpătoare pentru expunerea prețioaselor opere de arta, si cum planurile de înălțare ale muzeului au fost amânate pe moment, Domnul Simu se hotărăște sa mărească spațiul folosibil al locuinței sale. Drept urmare in 1907 se efectuează o extindere a rezidentei din Str. Mitropolitului Șaguna 7. Noua construcție alipita de rezidenta principala a servit drept locuință si atelier pentru directorul muzeului. Acest corp de clădire avea la un moment dat o adresa diferita fata de principala locuință: Bulevardul Tache Ionescu Nr. 9(Fig046).
Un lucru este cert, locuința lui Anastase Simu a avut pana la deschiderea oficiala a Muzeului Simu si destinația de muzeu. Câteva dintre publicațiile vremii ne arata acest lucru(Fig005). De asemenea cartea poștală datata 1905(Fig002) ne arata interiorul casei si este semnata de către soții Simu. De asemenea Fig004, anul 1906.
După cum am menționat, pe 21 mai 1907, se pune piatra de temelie a Muzeului Simu.
Muzeul Simu a fost construit după planurile arhitectului C. Sciky. Proiectul a fost inspirat de templele romane, in special de cel din Nimes(Maison Carré), Biserica Madeleine din Paris si Templul lui Augustus si Livia din Vienne, Franța. Templul lui Bacchus care este parte din complexul de la Baalbek (Bekaa Valley), in Liban are același tip de construcție.
Singura diferența consta in coloanele care înconjoară templul. Templele romane au coloane de tip corintic. Muzeul Simu avea coloane de tip ionic. Acestea, coloanele ionice, aveau o voluta, un ornament spiralat, in forma de sul, care se găsește in capitalul coloanei ionice. Coloanele de tip ionic au contribuit la ideea greșită, in opinia mea, ca Muzeul Simu a fost construit in stilul unui templu ionic, de fapt acesta fiind un templu de tip roman cu coloane de tip ionic. Aceasta eroare a fost aparenta de la primele articole apărute in presa vremii, la deschiderea muzeului, si reluata mai târziu de presa interbelica si copiate la nesfârșit pana in zilele noastre.
Alte doua clădiri cu aceiași tematica au existat in București. Prima este Curtea de jurați/Templul Masonic, din str. Ion Câmpeanu care a fost demolat in urma bombardamentelor din 1944. A doua clădire este Biserica Greaca, care este încă in funcțiune. . O alta structură asemănătoare se găsea in curtea Palatului Știrbei(Casa Corpului de Garda) de pe calea Victoriei. Si aceasta clădire a fost demolata.
Clădirea edificiului muzeului a fost terminata în 1910. La acea data toate comorile de arta colecționate de Dl. Anastasie Simu si aflate in incinta rezidentei private din Str. Eldorado(Saguna) nr. 7 au fost mutate in incinta muzeului Simu aflat pe Str. Mercur nr. 8-10.
"Strada din fata casei Simu nu se chema Șaguna, ci Eldorado, si nu era o strada, ci o înfundătura. O văd închisă de niște porții negre de lemn, fără nici o crăpătură prin care sa se zărească înăuntru. Pe acolo ieșeau cai sprinteni, cu valtrapuri si glugi calde si cu scările călăreților prinse foarte sus. Erau cai de alergări si ieșeau din grajdurile lui Marghiloman. Bulevardul nu se tăiase Încă si fosta strada Mercur, D. Sturdza de astăzi, era întreagă, fără cele două deschizături, spre strada Clementei, acum C. A. Rosetti si spre Calea Dorobanților, acum Alexandru Lahovary. Au venit mai târziu alinierile si desfundările, de jur împrejurul casei Simu, parca anume ca sa lumineze locul. 0 noua lărgime de 6 metri, proiectată, a bulevardului va aduce-o, in sfârșit, aproape la linie. Eu, casa Simu o mai vad încă, la capătul străzii aceleia scurte, pardosite cu calupi de lemn gudronat si mai aud in curtea deschisa astăzi spre trei laturi, numele răsunătoare prinse de urechea mea de copil, Dumba si Suditu, sau porunci fără înțeles date unui păzitor adus din Balcani."
"Anastase Simu era numai un mare proprietar, cu moșii in Brăila si Teleorman, cu o casa foarte căutată si cu o doamna care dădea tonul in chestiuni de gust si de toaleta, prinsa așa de bine cu zâmbetul ei către umăr, care e mai mult o lumina a obrazului, de Bourdelle, dar nimeni nu bănuia pe întemeietorul de muzeu de după aceea. El se pregătea însă de pe atunci. Opera de arta se adăuga la opera de arta in tăcere. Muzeul n-a fost decât o încununare a întregi ani de căutări si de însuflețire."
"In 1907 Anastase Simu se afla in străinătate. Locul, pe care e zidit astăzi Muzeul fusese cumpărat mai de mult si planurile erau gata. Era prin Martie când a venit vestea care a cutremurat in acel an pe atâția proprietari de pământ. Țăranii trecuseră ca un pârjol prin conacul si armanul din Teleorman. Ce nu putuseră arde sau lua, stricaseră. Toți credeau ca acolo se făcuse cenușă si Muzeul lui Anastase Simu. El i-a liniștit. Rămânea la hotărârea veche. Nu se lipsise. Numaidecât după întoarcere s-a apucat. In Maiu 1910 cele cinci săli, încărcate cu atâtea lucruri de preț, se deschideau publicului."
Pietre de vad. [Volumul 1] - Emanoil Bucuța, 1937
"In 1907 Anastase Simu se afla in străinătate. Locul, pe care e zidit astăzi Muzeul fusese cumpărat mai de mult si planurile erau gata. Era prin Martie când a venit vestea care a cutremurat in acel an pe atâția proprietari de pământ. Țăranii trecuseră ca un pârjol prin conacul si armanul din Teleorman. Ce nu putuseră arde sau lua, stricaseră. Toți credeau ca acolo se făcuse cenușă si Muzeul lui Anastase Simu. El i-a liniștit. Rămânea la hotărârea veche. Nu se lipsise. Numaidecât după întoarcere s-a apucat. In Maiu 1910 cele cinci săli, încărcate cu atâtea lucruri de preț, se deschideau publicului."
Pietre de vad. [Volumul 1] - Emanoil Bucuța, 1937
Așa începe gazetarul B. Brănișteanu articolul apărut în Adevărul din mai 1910 cu titlul Muzăul Simu, Cu ocazia inaugurărei:
"Inaugurat prima dată într-o zi de vineri, în 21 mai 1910, pentru reprezentanți ai presei, ai artei și literaturii, Muzeul Simu, numit în presa vremii, „templul închinat artei”, a fost în acele timpuri o apariție inedită și distinsă. Inspirat de templul ionic Erechtheion ridicat de greci pe acropola din Atena, clădirea muzeului a fost realizată după planurile arhitectului francez C. Sciky."
"Inaugurat prima dată într-o zi de vineri, în 21 mai 1910, pentru reprezentanți ai presei, ai artei și literaturii, Muzeul Simu, numit în presa vremii, „templul închinat artei”, a fost în acele timpuri o apariție inedită și distinsă. Inspirat de templul ionic Erechtheion ridicat de greci pe acropola din Atena, clădirea muzeului a fost realizată după planurile arhitectului francez C. Sciky."
Pe data de 22 Martie 1912, M. S. Regele Carol I dăruiește colecția sa de medalii române Muzeului Simu.
Pe 2 Aprilie 1912 Cunoscutul bizantinolog si critic de arta, scriitorul Charles Diehl, lauda in cunoscuta revista pariziana "La Revae de l'art ancienet moderne", cuprinsul artistic al muzeului de pictura si sculptura Simu din București.
1912. A. Simu alege si expune câteva picturi din expoziția "Tinerimea Artistica"
1912. A. Simu alege si expune câteva picturi din expoziția "Tinerimea Artistica"
In perioada 1915-1916 o data cu pericolul iminent al intrării in război, Anastase Simu duce tratative cu Academia Romana pentru a muta neprețuitele valori culturale aflate in Muzeul si Casa Simu, destinația Rusia. Academia refuza mutarea valorilor in Rusia.
~1916~
"Parca de aceea soarta a fost mai binevoitoare fata de Simu al cărui muzeu a ieșit indemn din cele doua mari războaie, pe când Muzeul Kalinderu, după ce a pierdut cu prilejul evacuării din 1916 cele mai valoroase tablouri de Grigorescu si Andreescu (colecționate In buna parte de Doctorul Nicolae Kalinderu), nu a fost cruțat nici de bombardamentele aeriene ale ultimului Războiu."
"Sa-l fi auzit pe Anastase Simu ce emoționat povestea toate peripețiile prin care a trecut in 1916, cum implorase si stăruise zadarnic ca sa i se facă si lui favoarea de a i se evacua Muzeul, o data cu retragerea armatelor noastre. Parca-l aud si acum: "M-au ignorat, m-au jignit. De pretutindeni mi se răspundea: "Nu aveam vagoane pentru nimicurile acelea", in timp ce Dumnealor isi salvau tot avutul, pana si cotețele. Apoi iți închipui cat am fost de îngrijorat cu intrarea nemților in capitala si in tot timpul ocupației".".
"După primul război mondial când Pinacoteca Statului si Muzeul Kalinderu pierduseră cele mai multe din pânzele lor mai valoroase, Muzeul Simu rămăsese singura oaza de arta in București."
Revista Fundațiilor Regale, august-septembrie 1947 - K. H. Zambaccian
"Parca de aceea soarta a fost mai binevoitoare fata de Simu al cărui muzeu a ieșit indemn din cele doua mari războaie, pe când Muzeul Kalinderu, după ce a pierdut cu prilejul evacuării din 1916 cele mai valoroase tablouri de Grigorescu si Andreescu (colecționate In buna parte de Doctorul Nicolae Kalinderu), nu a fost cruțat nici de bombardamentele aeriene ale ultimului Războiu."
"Sa-l fi auzit pe Anastase Simu ce emoționat povestea toate peripețiile prin care a trecut in 1916, cum implorase si stăruise zadarnic ca sa i se facă si lui favoarea de a i se evacua Muzeul, o data cu retragerea armatelor noastre. Parca-l aud si acum: "M-au ignorat, m-au jignit. De pretutindeni mi se răspundea: "Nu aveam vagoane pentru nimicurile acelea", in timp ce Dumnealor isi salvau tot avutul, pana si cotețele. Apoi iți închipui cat am fost de îngrijorat cu intrarea nemților in capitala si in tot timpul ocupației".".
"După primul război mondial când Pinacoteca Statului si Muzeul Kalinderu pierduseră cele mai multe din pânzele lor mai valoroase, Muzeul Simu rămăsese singura oaza de arta in București."
Revista Fundațiilor Regale, august-septembrie 1947 - K. H. Zambaccian
Colecția lui Anastase Simu a crescut in timp si multe dintre comorile de arta erau păstrate in rezidenta privata din Str. Eldorado(Mitropolit Șaguna) nr. 7 (actuala strada Anastase Simu).
Pe data de 17 Noiemvrie 1927 la orele 11 dimineața Anastase Simu donează Muzeul Simu Statului Român(Fig015). Cu ocazia ceremoniei donării muzeului D-l Simu tine un discurs in Care menționează:
"Si daca la început am scris pe frontispiciul muzeului „Nu numai pentru noi dar si pentru alții“ azi sunt cel mai fericit a zice: „Nimic pentru noi totul pentru Tara". "Considerând ziua de azi ca una din cele mai fericite ale vieții mele, declar în mod solemn, ca atât terenul ce am cumpărat în anul 1904,cât si clădirea „Muzeului Simu“ ce -am construit pe el, precum si toate operele de arta aflate în el — a căror evaluare fata de preturile actuale extraordinare mă abțin a o face — declar ca le închin, cu dragoste, României-Mari, si le fac danie de veci Natiunei, prin Ministerul Artelor si Cultelor".
D. I. Brătianu, președintele consiliului a luat parte, la solemnitatea luării in primire a Muzeului Simu de care Stat.
Adevărul, 40, nr. 13473, 18 noiembrie 1927
"Si daca la început am scris pe frontispiciul muzeului „Nu numai pentru noi dar si pentru alții“ azi sunt cel mai fericit a zice: „Nimic pentru noi totul pentru Tara". "Considerând ziua de azi ca una din cele mai fericite ale vieții mele, declar în mod solemn, ca atât terenul ce am cumpărat în anul 1904,cât si clădirea „Muzeului Simu“ ce -am construit pe el, precum si toate operele de arta aflate în el — a căror evaluare fata de preturile actuale extraordinare mă abțin a o face — declar ca le închin, cu dragoste, României-Mari, si le fac danie de veci Natiunei, prin Ministerul Artelor si Cultelor".
D. I. Brătianu, președintele consiliului a luat parte, la solemnitatea luării in primire a Muzeului Simu de care Stat.
Adevărul, 40, nr. 13473, 18 noiembrie 1927
"Ziua de 17 Noiembrie 1927 era rece si cețoasă. Ea adunase in Muzeu, atât oficialitățile cat si pe toți prietenii. Veniseră sa fie fata la punerea in mâinile Statului a acestei averi de frumusețe. In cuvântarea de-atunci a D-lui Simu, care e si actul de donație, răsună Încă, la fel de mișcat, începutul de frazi: "Considerând ziva de azi ca una din cele mai fericite ale vieții mele". Trebuie sa-l credem si sa însemnam aceasta data in caractere care nu se șterg."
"Pietre de vad" [Volumul 1] - Emanoil Bucuta 1937
"Pietre de vad" [Volumul 1] - Emanoil Bucuta 1937
"Aspectul arhitectural al muzeului este acela al unui templu grec, având linia si ritmul templului Erechteion, de pe colina Acropolis. Liniile severe au putut suporta anexele necesare la construcții cum de exemplu jumătățile de coloane de pe părțile laterale si rampele din fata fațadei, întocmai ca acelea ale templului Nimes, numit la Maison Carrée si pentru același motiv foarte asemănător cu biserica Madeleine din Paris. Coloanele peristilului sunt de ordin Ionic frontonul e simplu, fără sculpturi nici ornamente.
Pe peristil: la dreapta, Lucrătorul (bronz) de Jules Dalou ; Pescarul din Neapole (bronz) de Jean Baptiste Carpeaux ; Psiche, din Capua (marmura), Mercur (bronz) de Gian Bologna ;
la stânga o marmora : Apollo de Belvedere ; Fântâna la Nuernberg (bronz) de Labenwolf: Bachantabronz) de August Sommer ; si Bachas (bronz) de Oscar Spaete.
Muzeul este deschis Dumineca de la ora 9-1 (Director: Pictorul Marius Bunescu)".
Volumul "Bucureștii cu un plan general 1929" - O. N. Greceanu, descrie parțial inventarul muzeului"
Pe peristil: la dreapta, Lucrătorul (bronz) de Jules Dalou ; Pescarul din Neapole (bronz) de Jean Baptiste Carpeaux ; Psiche, din Capua (marmura), Mercur (bronz) de Gian Bologna ;
la stânga o marmora : Apollo de Belvedere ; Fântâna la Nuernberg (bronz) de Labenwolf: Bachantabronz) de August Sommer ; si Bachas (bronz) de Oscar Spaete.
Muzeul este deschis Dumineca de la ora 9-1 (Director: Pictorul Marius Bunescu)".
Volumul "Bucureștii cu un plan general 1929" - O. N. Greceanu, descrie parțial inventarul muzeului"
Pe data de 29 mai 1933 Anastase Simu este ales Membru de onoare al Academiei Romane.
Anastase Simu se stinge din viată pe 28 februarie 1935.
Prin testamentul datat 15 octombrie 1934, casa din Str. Anastase Simu nr. 7, inclusiv operele de arta pe care le cuprinde, este lăsată prin moștenire Ministerului Artelor. Aceasta casa se va numi Casa-Muzeu-Simu si aici vor fi expuse toate operele de arta care vor fi achiziționate in viitor de către direcția muzeului.
Etajul de sus al casei, mansardat, si subsolul rămân destinate in perpetuitate ca locuință pentru directorul muzeului si familia lui. Directorul Muzeului Simu si al Casei-Muzeu-Simu era protejatul sau Pictorul Marius Bunescu, numit in aceasta funcție pe data de 3 ianuarie 1929. Acesta va îndeplini funcția pe viată.
Întâlnirea lui Anastase Simu, cu Marius Bunescu, fusese se petrecuse cu mulți ani in urmă, prin 1908, la Munchen, pe timpul când pictorul se afla la studii in acest oraș unde a stat intre anii 1906-1912. Marius Bunescu (15 Mai 1881 – 31 Martie 1971)
Încă din 1934 prin mărirea colecției, ca urmare a donațiilor si achizițiilor muzeul devine neîncăpător si o parte dintre exponate sunt mutate in Casa Simu.
Pe 28 Februarie 1935, după moartea sa, restul averii sale printre care se afla si fosta locuință din București in care s-a amenajat o secție noua a muzeului, de o valoare cu totul deosebita, si care corespunde tuturor cerințelor de muzeografie moderna, intra in posesia Statului.
In același timp a fost creat un "fond" special cu stricta destinație de a cumpăra lucrări de arta. Acestea vor fi alese de un juriu numit de Ministerul Artelor si expuse in Casa-Muzeu-Simu.
Ca urmare a recomandărilor lui Anastase Simu, o mare parte a sculpturilor din prima sala a Muzeului Simu au fost mutate in Casa-Muzeu-Simu.
In același timp se creează un fond numit "Fondul Elena Anastase Simu", aici intrând toate câștigurile obținute prin vânzarea bijuteriilor de familie(valoare aproximativa peste 10 milioane lei) si a altor valori. Banii vor fi folosiți pentru cumpărarea a noi opere de arta pentru Casa si Muzeu.
In principiu Casa si Muzeul erau considerate o unitate, un singur tot cu aceiași administrație si direcție.
Inventarul bunurilor mobile aflate in "Casa-Muzeu-Simu", efectuat la data de 20 iunie 1935, ne arata ca aici se aflau deja peste 300 opere de arta.
Noua secție a muzeului, numita Casa Simu Muzeu a fost inaugurata pe data de 21 mai 1937.
Anastase Simu se stinge din viată pe 28 februarie 1935.
Prin testamentul datat 15 octombrie 1934, casa din Str. Anastase Simu nr. 7, inclusiv operele de arta pe care le cuprinde, este lăsată prin moștenire Ministerului Artelor. Aceasta casa se va numi Casa-Muzeu-Simu si aici vor fi expuse toate operele de arta care vor fi achiziționate in viitor de către direcția muzeului.
Etajul de sus al casei, mansardat, si subsolul rămân destinate in perpetuitate ca locuință pentru directorul muzeului si familia lui. Directorul Muzeului Simu si al Casei-Muzeu-Simu era protejatul sau Pictorul Marius Bunescu, numit in aceasta funcție pe data de 3 ianuarie 1929. Acesta va îndeplini funcția pe viată.
Întâlnirea lui Anastase Simu, cu Marius Bunescu, fusese se petrecuse cu mulți ani in urmă, prin 1908, la Munchen, pe timpul când pictorul se afla la studii in acest oraș unde a stat intre anii 1906-1912. Marius Bunescu (15 Mai 1881 – 31 Martie 1971)
Încă din 1934 prin mărirea colecției, ca urmare a donațiilor si achizițiilor muzeul devine neîncăpător si o parte dintre exponate sunt mutate in Casa Simu.
Pe 28 Februarie 1935, după moartea sa, restul averii sale printre care se afla si fosta locuință din București in care s-a amenajat o secție noua a muzeului, de o valoare cu totul deosebita, si care corespunde tuturor cerințelor de muzeografie moderna, intra in posesia Statului.
In același timp a fost creat un "fond" special cu stricta destinație de a cumpăra lucrări de arta. Acestea vor fi alese de un juriu numit de Ministerul Artelor si expuse in Casa-Muzeu-Simu.
Ca urmare a recomandărilor lui Anastase Simu, o mare parte a sculpturilor din prima sala a Muzeului Simu au fost mutate in Casa-Muzeu-Simu.
In același timp se creează un fond numit "Fondul Elena Anastase Simu", aici intrând toate câștigurile obținute prin vânzarea bijuteriilor de familie(valoare aproximativa peste 10 milioane lei) si a altor valori. Banii vor fi folosiți pentru cumpărarea a noi opere de arta pentru Casa si Muzeu.
In principiu Casa si Muzeul erau considerate o unitate, un singur tot cu aceiași administrație si direcție.
Inventarul bunurilor mobile aflate in "Casa-Muzeu-Simu", efectuat la data de 20 iunie 1935, ne arata ca aici se aflau deja peste 300 opere de arta.
Noua secție a muzeului, numita Casa Simu Muzeu a fost inaugurata pe data de 21 mai 1937.
"După moartea donatorului, Pictorul Marius Bunescu, conservatorul Muzeului Simu, a întrunit in Casa Simu un grup de opere selecționate, intre care sunt câteva capodopere străine si românești, prezentând-ni-le frumos si reabilitând ținuta plastica a instituției."
Pagini de artă - K. H. Zambaccian 1943
Pagini de artă - K. H. Zambaccian 1943
"Se lucrează de câteva zile la dărâmarea construcțiilor aflate pe proprietățile din fata muzeului Simu.
In curtea caselor aflate la intersecția str. D. A. Sturdza cu Bulev. Tache Ionescu, este iarăși un pom minunat a cărui vârstă poate atinge peste 100 ani.
Pomul se afla la o depărtare apreciabila de linia fațadei Muzeului Simu. Cum strada D. A. Sturdza se va largi la 42 metri fiind un început de realizare al bulevardului din Ringul I decretat prin planul de sistematizare, cred s'ar putea studia posibilitatea de a păstra arborele in trotuarul viitor.
Același bulevard când va fi realizat, va străbate o parte din terenurile aflate peste drum de casa ARO si o parte din vestita gradina Filipescu din Str. Dionisie."
Gazeta Municipală Organ săptămânal de informație și critică edilitară, 09, nr. 428, 23 iunie 1940
In curtea caselor aflate la intersecția str. D. A. Sturdza cu Bulev. Tache Ionescu, este iarăși un pom minunat a cărui vârstă poate atinge peste 100 ani.
Pomul se afla la o depărtare apreciabila de linia fațadei Muzeului Simu. Cum strada D. A. Sturdza se va largi la 42 metri fiind un început de realizare al bulevardului din Ringul I decretat prin planul de sistematizare, cred s'ar putea studia posibilitatea de a păstra arborele in trotuarul viitor.
Același bulevard când va fi realizat, va străbate o parte din terenurile aflate peste drum de casa ARO si o parte din vestita gradina Filipescu din Str. Dionisie."
Gazeta Municipală Organ săptămânal de informație și critică edilitară, 09, nr. 428, 23 iunie 1940
În 1943, muzeul a fost închis, iar în februarie 1944, de teama bombardamentelor, valoroasa colecție a fost evacuată la Câmpulung. Avea să revină în București și să fie accesibilă publicului până în anul 1959-61, când autoritățile comuniste, dornice să rupă orice legătură cu trecutul, au demolat fără remușcări mai întâi Casa Muzeu in 1959 si doi ani mai târziu, in 1961 Muzeul Simu.
In perioada după 1948 noul regim comunist a folosit Muzeul Simu si Casa Muzeu Simu, pentru a promova propaganda bolșevica.
In mai 1953 in interiorul Muzeului Simu a fost deschisă expoziția "Femeile din lumea întreagă lupta pentru pace si prietenie intre popoare". (Apărut in Scânteia, 22, nr. 2675, 31 mai 1953)(Fig054)
Expoziția "București in arta plastica" a fost deschisa in același timp in Casa Simu Muzeu.(Apărut in Scânteia, 22, nr. 2675, 31 mai 1953)(Fig055).
Având in vedere ca spațiul in interiorul Muzeului si Casei Simu era ocupat in întregime, oare ce sa întâmplat cu operele de arta aflate aici? Unde au fost mutate? Cate au fost distruse?
Pinacoteca Bucureștiului și Muzeul Simu au avut un destin comun, care a început în 1949, când Pinacoteca s-a mutat din Casa Amiral Vasile Urseanu în Casa-Simu-Muzeu.
Între timp, Muzeul Simu a fost demolat din vecinătatea blocului ONT/Eva, iar o parte a operelor a fost transferată către alte instituții. În urma seismului din 1977 majoritatea lucrărilor care au rămas din fondul Simu au fost atribuite Muzeului Colecțiilor de Artă, inaugurat în 1978.
In 1959 încep lucrările pentru construirea imobilelor "ONT" si "Eva". Prima victima, in același an a fost Casa Simu Muzeu. Muzeul Simu a fost demolat aproape doi ani mai târziu in vara anului 1961.
Un martor ocular descrie: "A fost legata una din coloane cu un cablu de cârligul unui tractor. Acesta a smuls-o din aliniere, urmând prăbușirea frontonului. Astfel de imagini nu se uita."
In mai 1953 in interiorul Muzeului Simu a fost deschisă expoziția "Femeile din lumea întreagă lupta pentru pace si prietenie intre popoare". (Apărut in Scânteia, 22, nr. 2675, 31 mai 1953)(Fig054)
Expoziția "București in arta plastica" a fost deschisa in același timp in Casa Simu Muzeu.(Apărut in Scânteia, 22, nr. 2675, 31 mai 1953)(Fig055).
Având in vedere ca spațiul in interiorul Muzeului si Casei Simu era ocupat in întregime, oare ce sa întâmplat cu operele de arta aflate aici? Unde au fost mutate? Cate au fost distruse?
Pinacoteca Bucureștiului și Muzeul Simu au avut un destin comun, care a început în 1949, când Pinacoteca s-a mutat din Casa Amiral Vasile Urseanu în Casa-Simu-Muzeu.
Între timp, Muzeul Simu a fost demolat din vecinătatea blocului ONT/Eva, iar o parte a operelor a fost transferată către alte instituții. În urma seismului din 1977 majoritatea lucrărilor care au rămas din fondul Simu au fost atribuite Muzeului Colecțiilor de Artă, inaugurat în 1978.
In 1959 încep lucrările pentru construirea imobilelor "ONT" si "Eva". Prima victima, in același an a fost Casa Simu Muzeu. Muzeul Simu a fost demolat aproape doi ani mai târziu in vara anului 1961.
Un martor ocular descrie: "A fost legata una din coloane cu un cablu de cârligul unui tractor. Acesta a smuls-o din aliniere, urmând prăbușirea frontonului. Astfel de imagini nu se uita."
 |
| Fig000 -Numerotarea salilor de expozitie in interiorul Casei Muzeu Simu. Mai jos o lista partiala a exponatelor |
1. Vestibul: 2 gravuri: "Pod.." de V. Gilsoul si "Catedrala..." de Andrew Affleck. Plus patru sculpturi.
Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu
Fundătura Eldorado
O fotografie ne prezintă o frântură de oraș, care ne permite să privim un aspect urban dispărut astăzi. În fotografie se pot vedea trei imobile de pe o latură a unei străzi, urmate de o casă care închide perspectiva la capătul străzii, unde se intersectează cu altă arteră.
Titlul fotografiei este „Str. Andrei Șaguna, vedere spre Ateneul Român, anul 1933”, iar pe verso se găsește explicația fotografiei scrisă cu creionul:
„Fosta fundătură Eldorado. Construită pe locul unde mai demult fusese o gradină zisă Eldorado... Fundătura începea din str. Poșta Veche (actuala str. Nicolae Golescu). Aici avem vedere luată în strada Mitropolitul Andrei Șaguna (numele dat străzii Eldorado). Primele case la dreapta ridicate de generalul Pavlo a fost cumpărată de domnul D. Florescu, magistrat și a fost vândută lui Pascal M. pe la 1923-4. A doua a fost a Consilierului de la Casație D, iar după moartea acestuia a fost a profesorului Popovici Basnoseanu. A treia casă a fost ridicată de Ștefan Sihleanu (vechea Poştă?) și a fost complectamente restaurată de arhitectul Maimarolu în care a locuit ulterior.
Aici a trăit pe la începutul veacului nostru Mihai S. Cantacuzino, un fost primar al Capitalei. În partea din stângă a străzii, colț cu strada Poșta Veche era casa Grădişteanu în care a locuit Lenuţa Constantin Ştefănescu născută Grădişteanu, fosta soție a lui Scarlat I. Ghika. A fost dărâmată și a construit un bloc de Șerban Ghika Ionel D-na Maria C. Ştefanescu. Casa ce urma și din care se vede aci doar zidul, este cea a Constantinei Hurazu, azi dărâmată, clădindu-se blocul cel mare cu 3 fațade”.
Această stradă se găsea undeva în spatele Ateneului Român, unde era strada Poșta Veche, pentru că aici fusese un vechi sediu al Poștei.
Imaginea de mai sus face parte din Colecţia Fotografii şi cărţi poştale a Muzeului Municipiului Bucureşti.
2. Sala I: Picturi din Scoala romaneasca: Grigorescu. Luchian. Sculpturi; Bourdelle, Fremiet,Verrochio.
3. Sala II:Picturi din Scoala franceza: Sisley, Pissarro, Boudin, Delacroix, etc. Sculpturi: Muller etc...
4. Sala III:
Picturi din Scoala franceza: Daumier,Martin, Renoir, etc...Sculpturi: Lancerey, Fremiet, etc...
5. Sala IV:
Picturi din Scoala franceza: Monet, Vignon, etc...Sculpturi: Barye, Mirea, etc...
6. Sala V:
Picturi din Scoala romaneasca: Luchian, Andrescu, etc...Sculpturi:Rivalta, Bugatti, etc...
7. Sala VI:
Picturi din Scoala franceza: Besnard, Cottet, etc... Sculpturi: Storck, G. Grandi, etc...
8. Sala VII:
Picturi din Scoala franceza: Signac, Forain, etc... Sculpturi: Claudel, Dalou, etc...
9. Sala VIII: Picturi din Scoala franceza: Millet, Raffaelli, etc...Sculpturi: Gh. Tudor, Falguiere., etc...
9. Sala VIII: Picturi din Scoala franceza: Millet, Raffaelli, etc...Sculpturi: Gh. Tudor, Falguiere., etc...
"Link"uri cu informatii suplimentare despre Casa Simu Muzeu si Muzeul Simu.
Muzeul Simu in presa vremii 02 - Noua Revistă Română Pentru politică, 28 noiembrie 1910
Muzeul Simu in presa vremii 03 - Noua Revistă Română Pentru politică, 30 decembrie 1912
Muzeul Simu in presa vremii 03 - Noua Revistă Română Pentru politică, 30 decembrie 1912
Bibliografie:
Actele Fundaţiei Anastase Simu 1944
Adevărul(Ziarul) Publicatii multiple
Boabe de grâu revistă de cultură, 2, nr. 01, ianuarie 1931
Bourdelle în Muzeul Simu - O. Han
Bucarest et ses environs
Bucureştii cu un plan general al Bucureştiului 1929 - O. N. Greceanu
Ghidul Bucureştilor 1935
Calendarul Minervei pe anul 1911 Mică enciclopedie populară a vieţii practice, 13, 1911
Calendarul Minervei pe anul 1912 Mică enciclopedie populară a vieţii practice, 14, 1912
Calendarul Minervei pe anul 1925 Mică enciclopedie populară a vieţii practice, 19, 1925
Doi ani de critica artistica - G. Oprtescu 1939
Gazeta Municipală Organ săptămânal de informaţie şi critică edilitară, 09, nr. 428, 23 iunie 1940
Ilustraţiunea română, 06, nr. 23, 30 mai 1934
Lupta vieţii unui octogenar Memorii, Volumul 2 1937-1941 - A. Tzigara Samurcas
Memorii, Volumul 1 1872-1910 - A. Tzigara Samurcas
Muzeografie românească cu 31 ilustraţii 1936 - A. Tzigara Samurcas
Noua Revistă Română Pentru politică, literatură, ştiinţă şi artă, 09, nr. 05, 28 noiembrie 1910
Noua Revistă Română Pentru politică, literatură, ştiinţă şi artă, 12, nr. 12, 1 iulie 1912
Pagini de artă - K. H. Zambaccian 1943
Pietre de vad - Emanoil Bucuta 1937
Realitatea ilustrata 22-Nov-1927
Realitatea ilustrată (sau Lucrurile aşa cum le vedem cu ochii), 06, nr. 267, 10 martie 1932
Realitatea ilustrată (sau Lucrurile aşa cum le vedem cu ochii), 01, nr. 043, 27 noiembrie 1927
Revista Fundaţiilor Regale revistă lunară de literatură, artă şi cultură generală, 14, nr. 8-9, august-septembrie 1947 K. H. Zambaccian
Scânteia, 22, nr. 2674, 30 mai 1953
Scânteia, 22, nr. 2675, 31 mai 1953
Scrieri despre arta românească - A. Tzigara Samurcas
Voinţa naţionala Ziar naţional-liberal, 28, nr. 7650, 28 ianuarie 1911
https://ouatib.blogspot.com/2019/04/din-presa-vremii-o-vizita-la-muzeul-simu.html
https://ouatib.blogspot.com/2017/10/din-presa-vremii-realitatea-ilustrata.html
https://ouatib.blogspot.com/2017/06/muzeul-simu-v2.html
Adevărul(Ziarul) Publicatii multiple
Boabe de grâu revistă de cultură, 2, nr. 01, ianuarie 1931
Bourdelle în Muzeul Simu - O. Han
Bucarest et ses environs
Bucureştii cu un plan general al Bucureştiului 1929 - O. N. Greceanu
Ghidul Bucureştilor 1935
Calendarul Minervei pe anul 1911 Mică enciclopedie populară a vieţii practice, 13, 1911
Calendarul Minervei pe anul 1912 Mică enciclopedie populară a vieţii practice, 14, 1912
Calendarul Minervei pe anul 1925 Mică enciclopedie populară a vieţii practice, 19, 1925
Doi ani de critica artistica - G. Oprtescu 1939
Gazeta Municipală Organ săptămânal de informaţie şi critică edilitară, 09, nr. 428, 23 iunie 1940
Ilustraţiunea română, 06, nr. 23, 30 mai 1934
Lupta vieţii unui octogenar Memorii, Volumul 2 1937-1941 - A. Tzigara Samurcas
Memorii, Volumul 1 1872-1910 - A. Tzigara Samurcas
Muzeografie românească cu 31 ilustraţii 1936 - A. Tzigara Samurcas
Noua Revistă Română Pentru politică, literatură, ştiinţă şi artă, 09, nr. 05, 28 noiembrie 1910
Noua Revistă Română Pentru politică, literatură, ştiinţă şi artă, 12, nr. 12, 1 iulie 1912
Pagini de artă - K. H. Zambaccian 1943
Pietre de vad - Emanoil Bucuta 1937
Realitatea ilustrata 22-Nov-1927
Realitatea ilustrată (sau Lucrurile aşa cum le vedem cu ochii), 06, nr. 267, 10 martie 1932
Realitatea ilustrată (sau Lucrurile aşa cum le vedem cu ochii), 01, nr. 043, 27 noiembrie 1927
Revista Fundaţiilor Regale revistă lunară de literatură, artă şi cultură generală, 14, nr. 8-9, august-septembrie 1947 K. H. Zambaccian
Scânteia, 22, nr. 2674, 30 mai 1953
Scânteia, 22, nr. 2675, 31 mai 1953
Scrieri despre arta românească - A. Tzigara Samurcas
Voinţa naţionala Ziar naţional-liberal, 28, nr. 7650, 28 ianuarie 1911
https://ouatib.blogspot.com/2019/04/din-presa-vremii-o-vizita-la-muzeul-simu.html
https://ouatib.blogspot.com/2017/10/din-presa-vremii-realitatea-ilustrata.html
https://ouatib.blogspot.com/2017/06/muzeul-simu-v2.html
https://ouatib.blogspot.com/2017/06/din-presa-vremii-muzeul-simu.html
https://ouatib.blogspot.com/2016/02/museul-simu.html
https://ouatib.blogspot.com/2016/02/museul-simu.html
 |
| Fig001 - 1905 Casa Simu( F. Dame) |
 |
| Fig002 - Carte postala semnata de Dl. si D-na. Simu, datata 1905 Str. Eldorado 7. Dovada certa ca locuinta familiei Simu avea si statut de muzeu,cu mult timp inainte de deschiderea Muzeului. |
 |
| Fig003 - Noul deschis Bulevard Coltea(Bratianu/Take Ionescu/Magheru), intre Strada Clementei si Mercur(Rosetti si Artur Verona de astazi). Pe fundal in stanga se poate vedea casa Simu. |
 |
| Fig004 - Interiorul Casei Simu 1906( F. Dame) |
 |
| Fig005 - 1908 Buletinul Camerei de Comerciu si Industrie din Bucuresci Revistă lunară, 19, nr. 09, septembrie 1908. Ne arata faptul ca locuinta sotilor Simu din Str. Eldorado 7 adapostea la acea data Muzeul Simu. |
 |
| Fig006 - Casa si Muzeul Simu. Vedere dinspre Strada Saguna. |
 |
| Fig007 - Muzeul Simu, recent deschis |
 |
| Fig008 - Muzeul Simu |
 |
| Fig009 - 1911, Interiorul Muzeului Simu, cu semnatura lui Anastase Simu |
 |
| Fig010 - Muzeul Simu |
 |
| Fig011 - 1910, Furnica, 06, nr. 41, iunie 1910 |
 |
| Fig012 - 1911 Voinţa naţionala Ďiar naţional-liberal, 28, nr. 7650, 28 ianuarie 1911 |
 |
| Fig013 - Interioirul Muzeului Simu |
 |
| Fig014 - Aprox. 1920 1. Casa Simu 2. Muzeul Simu 3. Casa Marghiloman 4. Biserica Boteanu 5. Ateneul |
 |
| Fig015 - 17 Noiemvrie 1927. Predarea actului de danie a Museului Simu, făcută Naţiunii Române. Anastase Simu cu Ion I. C. Brătianu |
 |
| Fig016 - 1927, Realitatea ilustrată (sau Lucrurile aşa cum le vedem cu ochii), 01, nr. 043, 27 noiembrie 1927 |
 |
| Fig017 - 1927 Vedere aeriana. |
 |
| Fig018 - 1931 Fotografie luata din strada Saguna(Anastasie Simu). Pe dreapta Casa Simu, pe centru intrarea din spate a Muzeului Simu. (Boabe de grâu revistă de cultură, 2, nr. 01, ianuarie 1931) |
 |
| Fig019 - Muzeul Simu. Strada Sturza(Pictor Verona de astazi) |
 |
| Fig020 - Casa si Muzeul Simu. In stanga intrarea in corpul directiei din casa Simu. In dreapta intrarea di spate a Muzeului Simu. Pictura de Marius Bunescu. Din Colecția de artă plastică a secției de istorie a Muzeului Municipiului București. |
 |
| Fig021 - 1933, Str. Andrei Șaguna(Anastasie Simu de astazi). |
Fundătura Eldorado
O fotografie ne prezintă o frântură de oraș, care ne permite să privim un aspect urban dispărut astăzi. În fotografie se pot vedea trei imobile de pe o latură a unei străzi, urmate de o casă care închide perspectiva la capătul străzii, unde se intersectează cu altă arteră.
Titlul fotografiei este „Str. Andrei Șaguna, vedere spre Ateneul Român, anul 1933”, iar pe verso se găsește explicația fotografiei scrisă cu creionul:
„Fosta fundătură Eldorado. Construită pe locul unde mai demult fusese o gradină zisă Eldorado... Fundătura începea din str. Poșta Veche (actuala str. Nicolae Golescu). Aici avem vedere luată în strada Mitropolitul Andrei Șaguna (numele dat străzii Eldorado). Primele case la dreapta ridicate de generalul Pavlo a fost cumpărată de domnul D. Florescu, magistrat și a fost vândută lui Pascal M. pe la 1923-4. A doua a fost a Consilierului de la Casație D, iar după moartea acestuia a fost a profesorului Popovici Basnoseanu. A treia casă a fost ridicată de Ștefan Sihleanu (vechea Poştă?) și a fost complectamente restaurată de arhitectul Maimarolu în care a locuit ulterior.
Aici a trăit pe la începutul veacului nostru Mihai S. Cantacuzino, un fost primar al Capitalei. În partea din stângă a străzii, colț cu strada Poșta Veche era casa Grădişteanu în care a locuit Lenuţa Constantin Ştefănescu născută Grădişteanu, fosta soție a lui Scarlat I. Ghika. A fost dărâmată și a construit un bloc de Șerban Ghika Ionel D-na Maria C. Ştefanescu. Casa ce urma și din care se vede aci doar zidul, este cea a Constantinei Hurazu, azi dărâmată, clădindu-se blocul cel mare cu 3 fațade”.
Această stradă se găsea undeva în spatele Ateneului Român, unde era strada Poșta Veche, pentru că aici fusese un vechi sediu al Poștei.
Imaginea de mai sus face parte din Colecţia Fotografii şi cărţi poştale a Muzeului Municipiului Bucureşti.
 |
| Fig021a - Str. Andrei Șaguna actuala Anastase Simu in 2020 |
 |
| Fig022 - 1935 Realitatea ilustrată (sau Lucrurile aşa cum le vedem cu ochii), 09, nr. 424, 6 martie 1935 |
 |
| Fig023 - 1936 Bulev. I.I.C. Bratianu Palatul Lido, Casa Simu pe fundal. |
 |
| Fig024 - 1937 B-dul Tache Ionescu(Magheru), pe stanga Cinema ARO, dreapta Casa si Muzeul Simu. Muzeu Simu 10 |
 |
| Fig025 - 1937 MUZEUL A. SIMU SI CASA SIMU MUZEU ,CATALOG |
 |
| Fig026 - 1937 Casa muzeu sala 7si 8 |
 |
| Fig027 - 1937 Casa muzeu sala 4 |
 |
| Fig028 - 1937 Casa muzeu sala 2 |
 |
| Fig029 - 1937 Casa muzeu sala 1 si 5 |
 |
| Fig030 - 1938 Bl. Tache Ionescu si Casa Simu Muzeu pe fundal |
 |
| Fig031 - Vedere aeriana din 1938. |
 |
| Fig032 - 1939 |
 |
| Fig033 - 1939 Septembrie. Pe stanga Casa Simu Muzeu, privind spre Hotel Ambasador. |
 |
| Fig034 - 1940 Interiorul Casei Simu Muzeu |
 |
| Fig05 - 1940 Interiorul Casei Simu Muzeu |
 |
| Fig036 - 1940 noiembrie 15. intrarea din "spate" a Muzeului Simu. In dreapta se observa un colt al Casei Simu Muzeu. |
 |
| Fig037 - 1941 martie 30. Foto Willy Prager |
 |
| Fig038 - 1941.Pe fundal Casa si Muzeul Simu. Foto W. Pragher. |
 |
| Fig039 - 1942 Aprilie 02. Casa si Muzeul Simu. Foto Willy Prager |
 |
| Fig040 - 1942, Bd Bratianu spre Bd. Tache Ionescu. Pe fundal se distinge Casa Simu. |
 |
| Fig041 - 1942 Bd Tache Ionescu (Bd Magheru). Muzeul Simu si un colt al Casai Simu pe stanga. |
 |
| Fig042 - Fotografie aeriana datata August 1943. Citeva din urmatoarele cladiri au disparut...in timp. 1. Biserica Alba 2. Imobilul M.I.C.A (Cofetaria Nestor, disparut la cutremur 1977) 3. Imobil disparut la cutremur 1977 4. Hotel Splendid avariat grav in bombardamentele din 1944; demolat dupa mai multi ani; pe locul lui a fost "taiata" noua Stirbei Voda.) 5. Vechiul traseu al strazii Stirbei Voda, acoperita de noua aripa de nord a Palatuluyi Regal. 6. "Casa Noua" care era resedinta regala (grav avariata de bombe)? 7. Palatul Regal 8. Hotel Atene Palace 9. Ateneul Roman 10. Fundatia Carol I 11. Muzeul Simu 12. Hotel Lido 13. Casa Simu Muzeu 14. Hotel Splendid (avariat grav in bombardamentele din 1944 sidemolat). |
 |
| Fig043 - 1944 Muzeul Simu, Casa Muzeu Simu + Casa Directiei |
 |
| Fig044 - 1944 Plan Casa Muzeu Simu |
 |
| Fig045 - 1944 Plan Casa Muzeu Simu + Casa Directiei(albastru) |
 |
| Fig046 - 1944 Casa Muzeu Simu, in fata Casa Directiei. Vedere dinspre Bd. Tache Ionescu nr.9. |
 |
| Fig047 - 1950 martie 03(Foto Agerpres) |
 |
| Fig048 - 1953 Bulevardul Magheru în timpul Festivalului Internațional al Tineretului și Studenților, găzduit de Bucuresti în August 1953. |
 |
| Fig054 - 1953, Noul regim comunist a folosit orice mijloc pentru rula propaganda bolsevica. Nimic rau cu asta dar pentru a face loc "exponatelor"proprii multe opere de arta au trebuit mutate. Unde? (Aparut in Scânteia, 22, nr. 2674, 30 mai 1953) |
 |
| Fig055 - 1953, Avand in vedere ca spatiul era aproape inexistent in Casa Simu, oare ce sa intamplat cu operele de arta aflate aici? Unde au fost mutate? Cate au fost distruse? (Aparut in Scânteia, 22, nr. 2675, 31 mai 1953) |
 |
| Fig056 - 1954 Casa si Muzeul Simu.( Foto Studiourile Buftea) |
 |
| Fig057 - 1956, vedere dinspre Bd. Nicolae Balcescu. |
 |
| Fig058 - 1956. Hotelul Ambasador văzut din apropierea blocului Simu. Pe stanga proprietatea Simu. |
 |
| Fig059-1957, Vedere din curtea Muzelui si a Casei Muzeu Simu. Foto Aurel Bauh |
 |
| Fig060 - 1957, Vedere din curtea Muzelui Simu. Intrarea din spate a muzeului. In dreapta imaginii se afla Casa Simu. Foto Aurel Bauh |
 |
| Fig061 - 1958. Benzinaria din fata blocului Simu. In stanga se poate vedea un colt al Casei Simu. Probabil una dintre ultimele imagini ale acestei cladiri. |
 |
| Fig062 - 1961 aprilie 22 Informatia Bucurestiului. Casa Simu a fost demolata iar Muzeul Simu este inca in picioare in fata blocului ONT. |
 |
| Fig063 - 1961 noiembrie 9 Informatia Bucurestiului. Muzeul Simu a fost demolat. Cu multumiri Dl. Cristian Moanta pentru fotografii. |
 |
| Fig064 - 1999 |
 |
| Fig065 - 2016 Google Muzeul Simu |
 |
| Fig066 - 2021 Simu la Muzeul Sutu. |
 |
| MAP01-1856 - Zona in care segasea vestita Gradina Eldorado |
 |
| MAP02-1898 |
 |
| MAP03-1899. Sepoate vedea linia viitorului bulevard(Bratianu/Take Ionescu/Magheru). De asemenea este vizibila linia strazii Eldorado care se intindea mult peste viitorul bulevard, probabil unde este astazi Hotel Ambasador.. |
 |
| MAP04-1911 - Institutul Georgrafic al Armatei |
 |
| MAP05-1911 |
 |
| MAP05a-1911 - 1. Casa Simu, 2. Muzeul Simu, 3. Proprietatea E. Rizu (Acesta este vecinul rauvoitor care a refuzat vanzarea unei portiuni din terenul sau, pentru a facilita o constructie mai favorabila a Muzeului Simu), 4. Acesta este locul aproximativ pe care A. Simu planuise construirea muzeului, dar odata cu exproprierile din zona muzeul a fost construit pe locul stiut. |
 |
| MAP06-1921 Plan Pantea |
 |
| MAP07-1922 |
 |
| MAP08-1928 |
 |
| MAP09-1931 |
 |
| MAP10-1932 |
 |
| MAP10a-1932 |
 |
| MAP11-1932-35 |
 |
| MAP12-1939 |
 |
| MAP13-Muzeul Simu, Casa Muzeu si Casa Directiei 1944 |
 |
| MAP14-1974 |
 |
| MAP15-2020. Localizarea Casei Simu si a muzeului |
Extra!
 |
| Fig A - 1906 Salonul de arta din resedinta D-lui Simu. |
 |
| Fig B - O fotografie cu un plan preluat de la Asociatia-Editura Istoria Artei, domnisoara Oana Marinache aratand dispunerea casei Marghiloman pe strada Mercur. si garajul care se afla in capatul fundaturii Mercur. Cu multumiri D-lui Belkine Gabriel |
 |
| Fig C - Noul decchis Bulevard "Colta"O fotografie aratand dispunerea casei Marghiloman pe strada Mercur. si garajul care se afla inainte de deschiderea bulevardului in capatul fundaturii Mercur. |
 |
| Fig D - 1910 Muzeul Simu |
 |
| Fig E - 1925, Str. Simu si Str. Franklin |
 |
| Fig F - 1932 Hotel Lido si in spatele tramvaiului Casa Simu. |
 |
| Fig G - 1934 Pe stanga Casa Simu,dreapta Hotel Lidosi pe fundal Ciclop. |
 |
| Fig H - 1935 Foto Bisco din "Bucuresti" - Mircea Damian. |
 |
| Fig H - 1937 |
 |
| Fig I - 1938, Casa Simu pe fundal. |
 |
| Fig J - 1940, Hotel Lido si Casa Simu pe fundal. |
 |
| Fig K - Muzeul Simu 1940-11-15 |
 |
| Fig L - 1950 Bd. Magheru , aprilie 1950 -- Crosul popular Să întâmpinăm 1 Mai. Casa si Muzeul Simu pe fundal. |
 |
| Fig M - Muzeul Simu 1950-03-03 |
 |
| Fig N - 1956 Bulevardul Magheru cu Muzeul Simu. |
 |
| Fig O - 1959 Bulevardul General Gheorghe Magheru |
 |
| Fig P - 1959, Ioan Cârdei - Blocul ONT in constructie cu Muzeul Simu inca nedemolat. |
 |
| Fig R - 1959 Vedere aeriana Muzeul si Casa Simu |
 |
| Fig S - 1960 Muzeul Simu, Ioan Cârdei |
 |
| Fig T - 1962 Bulevardul General Gheorghe Magheru |
 |
| Fig U -1965 Bulevardul General Gheorghe Magheru in fata la Hotel Lido |
 |
| MAP05a-1911 1. Casa Simu 2. Muzeul Simu 3. Proprietatea E. Rizu (Acesta este vecinul rauvoitor care a refuzat vanzarea unei portiuni din terenul sau, pentru a facilita o constructie mai favorabila a Muzeului Simu) 4. Acesta este locul aproximativ pe care A. Simu planuise construirea muzeului, dar odata cu exproprierile din zona muzeul a fost construit pe locul stiut. 5. Grajdurile de pe propietatea Marghiloman (5a). 6. Fundatura(strada) Eldorado care se termina in dreptul grajdurilor Marghiloman. Mai tarziu aceasta cladire a adapostit reprezentanța automobilelor Nash și Renault, demolata pentru a foce loc Hotelului Ambasador. |
