Friday 26 October 2018

Marii Fotografi ai Bucurestilor - A. Gh. Ebner

 A. Gh. Ebner și Alfons Ebner doi fotografi despre nu avem prea multe informatii.
Familia Ebner se pare că își avea originile în Austria, Tirol, de unde au plecat spre Est, ajungând în Romania. Fotografiile, au fost realizate în perioada interbelică.

Despre cei doi Ebner, probabil tată și fiu, nu se știe decât numele lor adresa, aflate atât pe ștampilele fotografiilor cât și în anuarele bucureștene interbelice. Adresa era inițial Strada Apolodor nr 5, schimbându-se apoi, doar numărul străzii, și anume din numărul 5 a devenit numărul 8, dovadă a mutării pe cealată parte a străzii. Adresa a reprezentat atelierul fotografic și destul de probabil și locuința. Se pare că Alfons era tatăl, iar A.G. Ebner era fiul. Alfons ar fi avut atelier la Craiova dar și la București. Pe lângă acestea, se pare că existase și un atelier la Turnu Severin.

Setul urmator de fotografii este datat 1925 (8 Aprilie) dar probabil fotografiile au fost scoase peste o perioada mai lunga de timp.



Strada Banului spre Calea Victoriei. Pe ambele artere se văd clădiri, astăzi dispărute, care au adăpostit locuri de desfacere ale produselor de pe proprietățile principelui B. Știrbey.
Râul Dâmbovița în timpul lucrărilor de acoperire cu planșeu, în apropierea Palatului de Justiţie (dreapta imaginii).
Calea Victoriei colț cu Strada General Berthelot, în dreptul magazinului de modă a lui Radu Teodorescu, fosta casă a lui Jean Caretașu.
Strada Academiei spre Strada Ion Câmpineanu în dreptul Teatrului Cărăbuş. Alături se vede Hotelul Excelsior.
Vedere generală a Bucureştilor realizată din turnul castelului lui Vlad Țepeș, de pe Strada General Candiano Popescu, elaborat în cadrul Expoziției din anul 1906, din Parcul Carol I. În stânga este podul construit tot pentru acest eveniment. În centru, Termocentrala Filaret de pe aceeași stradă Candiano Popescu, aflată la intersecția cu străzile Lânăriei, și Frigului, prezente în imagine. În plan îndepărtat, Biserica Domnița Bălașa, Patriarhia și Biserica Sfântul Spiridon Nou.
Bulevardul Carol (dreapta imaginii) la intersecţie cu Calea Moşilor (stânga), pe care se văd liniile de tramvai. În plan îndepărtat, Hanul Solacolu de pe Calea Moșilor.
Calea Victoriei în dreptul clădirii Legaţiei Germane devenită mai târziu Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” apoi, după 1989, Casino Victoria (dreapta imaginii). Alături, este „Institutul de fete Moteanu” clădire azi dispărută, iar în stânga, Biblioteca Academiei, adăpostită în casele Bellu.
Cheiul Dâmboviței, dinspre Podul Izvor, plan apropiat. În imagine, casa, puţin retrasă de la stradă, numai parter, aparţinând lui Zizi Cantacuzino, astăzi dispărută. Cele două clădiri de lângă ea există și în prezent.
Comercianți ambulanți în Piața Victoriei, în fața Palatului Funcționarilor Publici. În plan îndepărtat se vede Ministerul Afacerilor Străine (Palatul Sturdza) fostă proprietate a prințului Grigore M. Sturdza.
Cheiul și apa Dâmboviței văzute între Podul Izvor și Strada Inginer Radu Elie, pe partea stângă a apei.
Strada Carol I – astăzi Strada Franceză - veche stradă bucureșteană, vedere spre Piața de Flori (plan îndepărtat).

Calea Victoriei la intersecţia cu Strada Sevastopol. Imagine luată de pe trotuarul casei Filipescu-Cesianu (se vede foarte puţin din clădire) spre altă casă, aflată în diagonală, ridicată în stil eclectic. Toate clădirile din stânga şi dreapta Căii Victoriei - care se pot vedea în fotografie - nu mai există (cu excepția casei Filipescu-Cesianu), în locul lor ridicându-se blocurile de acum. În mijlocul străzii se observă un agent de circulație, iar plan îndepărtat turla clădirii, unde astăzi este Muzeul Național al Ţăranului Român.
Intersecţia dintre străzile Cobălcescu (stânga) şi Schitu Măgureanu (dreapta).
Localul "Terasa Carpaţi" situată lângă clădirea Universităţii din București (dreapta), pe locul unde astăzi se înalță blocul cu Librăria „Mihai Eminescu” la parter.
Piaţa Teatrului Naţional având în stânga clădirea care, după 1919, a adăpostit Restaurantul Elysee, un local de lux, cu bucătărie franceză, unde a fost celebra cafenea şi cofetărie a polonezului Fialkovsky. Pe locul ei se va ridica, în 1936-1937, blocul Adriatica (Socomet). Vis a vis, pe Calea Victoriei, într-un imobil cu etaj, se găsește Magazinul Dragomir Niculescu, în locul căruia se va construi blocul Romarta.
Strada Doamnei la numărul 7, unde se afla cinematograful Volta ridicat în anul 1909. Pe afișul central apare numele filmului ce rulează („Ocnașul nevinovat”) și anul 1914. Mai târziu, în locul cinematografului, se va instala magazinul „Trei Ursuleţi” şi o parte din Grădina Blanduziei (fosta Grădină Edison).
Clădirea iniţială a Universității din București cu frontonul neoclasic al corpului central, împodobit cu un vultur cu aripile desfăcute. În 1944 clădirea a fost atinsă de bombardamente şi tocmai corpul vechi cu frontonul acoperit cu un basorelief sculptat de Carl Storck s-a prăbuşit sub bombe. În stânga imaginii se văd statuile lui I. H. Rădulescu și a lui Mihai Viteazul.
În Grădina Episcopiei, la monumentul generalului Ioan Emanoil Florescu. Monumentul a fost amplasat în anul 1895 pe latura stângă a aleii principale. Mai târziu, în 1915, a fost mutat lângă intrarea parcului, iar în 1926 a fost demontat și adăpostit la Muzeul Național Militar.
Calea Victoriei în fața porților și a Casei Vernescu (dreapta imaginii). În stânga este Palatul Ghika – Grădișteanu, urmat de casa Iodache Golescu aflată la numărul 188, unde apare scris „Mobile / Ioan Nichifor". La parter se vede funcționând un sediu al Loteriei de stat, precum și un debit de tutun şi ziare.
Aleea centrală a Grădinii Episcopiei care duce la Ateneul Român, în anul 1914. Ateneul a fost ridicat între anii 1886 – 1888, după planurile arhitectului francez Albert Galleron, prin subscripție publică. În stânga, monumentul generalului Emanoil Florescu.
Calea Victoriei, vedere spre Legația Rusă – fostă casa Obrenovici, refăcută pe la 1880 în stil renascentist. A fost reședință consulară și, în același timp, o atracție mondenă. Demolată în anul 1934, în locul ei a fost ridicat blocul semicircular ce se poate vedea și astăzi.
Strada Edgar Quinet la intersecția cu Strada Academiei. În prim plan magazinul de modă „Lucetta", pe locul căruia regăsim astăzi un bloc de locuințe, cu o librărie la parter. În plan îndepărtat se vede Cercul Militar Naţional de pe Calea Victoriei.
Piaţa Sfântul Gheorghe. În stânga imaginii se vede Biserica Sfântul Gheorghe Nou.
Scuarul statuii lui Mihai Viteazul înconjurat de un mic parc. În prim plan, în stânga, se află pe soclu, statuia ecvestră a domnitorului Mihai Viteazul (1593 - 1601), care ţine în mâna stângă o secure dublă de luptă. În dreapta, în plan îndepărtat se vede Biserica Rusă.
Strada Brezoianu văzută spre intersecția cu Strada Domniţa Anastasia. În partea dreaptă, terenul viitorului bloc Belvedere.
Vedere de ansamblu a Dealului Patriarhiei, în timpul lucrărilor de amenajare. La poalele dealului este Piața Bibescu Vodă. În stânga imaginii se văd Halele Centrale și Spitalul Brâncovenesc.
Vedere a Străzii Domniţa Anastasia spre Strada Ion Brezoianu. În stânga, după clădirea din imagine, spre Strada Ion Brezoianu este Muzeul Memorial „Gheorghe Tattarescu” de astăzi. În dreapta se va ridica mai târziu blocul unde mult timp a funcționat la parter Agenția de bilete C.F.R.
Strada Poliției la intersecție cu Strada Sapienței, aflată în apropierea Cheiului Dâmboviței. În centrul imaginii se vede Circul Sidoli ridicat în anul 1888 și dărâmat în 1932. Clădirea înaltă din spatele circului, devenită un timp și hotel, se mai poate vedea și astăzi.
Calea Victoriei în dreptul Străzii Ion Câmpineanu. În dreapta imaginii se vede blocul Dragomir Niculescu (Romarta), iar în stânga clădirea Adriatica (Socomet). Tot în stânga, prin blocul ieșit mai în afară era intrarea în Pasajul Român, spațiu comercial inaugurat în anul 1859.
Vechea Hală a Unirii – Hala Mare (Piaţa „Ghica Vodă") construită în 1872, după modelul halelor din Paris și dispărută mult mai târziu, în 1986, în cadrul proiectului de sistematizare a întregii zone. În plan îndepărtat se poate vedea Turnul Bărăţiei.
Calea Victoriei în dreptul Palatului Regal (stânga). Pe aceeași parte se vede Hotelul Imperial, urmat de Hotel High Life și Hotel Splendid. Acest din urmă hotel fusese în anul 1920 modificat și etajat, devenind cel mai mare hotel al Bucureștilor acelor vremi. În 1944 a fost bombardat, iar ce a rămas din el a fost demolat. În dreapta imaginii se poate vedea Palatul Jockey Club, clădire dispărută în 1939.
Piața Teatrului Național spre Palatul Regal, cu intrarea la teatru și noile clădiri: Adriatica (Socomet) și Romarta.
Calea Victoriei colț cu Strada Biserica Amzei. Cele două clădiri cu un etaj, ce străjuiesc cele două artere, au la parter, una Bodega „Rosnoveanu & Babeș” și cealaltă Farmacia Schuster „Ochiul lui Dumnezeu”. În plan îndepărtat, în dreapta, este Legația Germană, iar în stânga Palatul Romanit, azi sediul Muzeului Colecțiilor de Artă.
Strada Bazaca, azi dispărută - zona fiind sistematizată după anii 30 ai secolului trecut, o stradă pitorească unde, la parterul clădirilor, se făcea un intens comerț cu materiale textile și accesorii. În stânga imaginii este magazinul lui Theodor Atanasiu „La vulturul de mare cu peştele în gheare" care, dintr-o mică prăvălie – în anul 1878 – a devenit, în anii interbelici, unul dintre cele mai elegante și cunoscute magazine ale Bucureștilor. În 1936 funcționa deja într-un imobil din apropierea Bisericii Bărăția.
Podul de la Izvor văzut spre Strada Uranus. În plan central, după pod, este Restaurantul „Isvor”, iar în stânga, stația și autobuzului 38. Tot în stânga, plan îndepărtat, se văd Arhivele Statului adăpostite mult timp în chiliile Mănăstirii Mihai Vodă.
Calea Victoriei în dreptul Palatului Cantacuzino. Se văd doar porțile palatului și o parte din curte, în dreapta imaginii. Impozanta clădire a „Facultății de Farmacie”, ce îngusta Calea Victoriei după palat, a fost ulterior dărâmată, în locul ei ridicându-se un bloc.


3 comments:

  1. La penultima poză: dacă ne referim la momentul pozei (interbelic), Podul Izvor se numea atunci Podul ”Mihail Kogălniceanu”, iar la sud de el, între Splaiul Arhivelor (la nord; azi, Splaiul Independenței, malul drept) și str. Mihai Vodă (la sud), era Bd. Principele Mircea (din 1948, str. Uranus; segmentul acesteia dintre Splai și Calea 13 Septembrie a dispărut, cu tot Cartierul Uranus, în anii '80, când s-a construit Casa Poporului, actualul Palat al Parlamentului).

    ReplyDelete
  2. Fosta strada Principele Mircea a fost rebotezata Uranus probabil dupa numele de cod Uranus al actiunii militare sovietice de la Stalingrad, care s-a soldat cu infrangerea fortelor militare romanesti (si aliate). Daca nu ar fi fost demolat de Ceausescu, bulevardul si intreg cartierul adiacent ar fi trebuit sa abandoneze denumirea data de ocupantii sovietici si de acolitii lor in 1948.

    ReplyDelete
  3. Dar bietii bucuresteni din aceasta zona a orasului nu au avut parte de aceasta reabilitare, ei fiind de mult mutati cu sila prin blocurile lui Ceausescu.

    ReplyDelete

Featured post

Casa Meitani

Subiect: Casa Meitani Autor: Cornel D. Perioada: 1825-1935 Foto: Diverse Adresa: Calea Victor...

Popular Posts

Total Pageviews