| Subiect: | Bombardamentele aliate | Autor: | Cornel Dusescu | |
| Perioada: | Aprilie-August 1944 | Foto: | Diverse | |
| Localizare: | Bucuresti | Contributii: | ||
| . |
Pe data de 2 aprilie 1944, trupele sovietice au pătruns pe teritoriul României. În același timp la începutul lunii aprilie 1944 a început și o puternică ofensivă aeriană anglo-americană împotriva României, obiectivul fiind distrugerea instalațiilor petroliere și a căilor ferate, ținta principala fiind rafinăriile de țiței situate în jurul orașului Ploiești.
In acest context, la 4 aprilie 1944 a început un bombardament masiv al aviației americane asupra Bucureștilor (220 de bombardiere B-17 ''Fortărețe zburătoare'' și 93 bombardiere B-24 ''Liberator'' au aruncat peste 860 tone de bombe), soldat cu 2.942 de morți și 2.126 de râniți.
In ciuda faptului ca bombardamentele au continuat toata luna aprilie ziua de 4 a rămas in memoria populației capitalei drept "ziua bombardamentului". Au fost bombardamente distrugătoare si pe data de 5, 15, 24 aprilie dar ziua de 4 a fost cea cu rezonanta cea mai mare, motivul fiind panica si viețile pierdute La acea data.Din discuțiile pe care le-am avut cu câteva persoane, martore ale evenimentelor din 4 martie 1944, personal am tras următoarele concluzii:
Exercițiile de apărare pasiva antiaeriana, incluzând adăpostirea in adăposturi antiaeriene erau destul de frecvente in acea perioada. Avioanele rusești au încercat de câteva ori sa ajungă deasupra Bucureștiului, dar au fost respinse. Erau așteptate atacuri ale flotilelor americane si englezești. In acest contest pregătirea populației pentru întimpinarea unui asemenea eveniment era esențială. Sirenele alarmelor antiaeriene sunau aproape zilnic si populația își găsea drumul spre un adăpost din apropiere.
Pe 4 aprilie 1944 alarma antiaeriana a sunat la ora 11 dimineața si cetățenii s-au adăpostit conform instrucțiunilor in cel mai apropiat adăpost antiaerian. Fiind doar un exercițiu oamenii si-au continuat activitatea cotidiana o data cu terminarea alarmei. La or 13.30 când primele bombardiere au apărut deasupra Bucureștiului, oamenii au ignorat complet sirenele, sătui de atâtea exerciții. Străzile fiind pline de oameni valurile de bombe au făcut multe victime, mai mult decât normal. In același timp, obiectivele bombardate au avut o densitate mare de populație.
In acest context bombardamentele din ziua de 4 aprilie au rămas in memoria colectiva si automat orișice referire se asocia cu acea data, cu toate ca au continuat toata luna aprilie si mai.
Primul mare bombardament aerian asupra Bucureștilor, din 4 aprilie 1944, a început aproape de ora 14.00 și a fost efectuat de valuri succesive de bombardiere ale SUA. Populația nu se aștepta la bombardament, crezând că este vorba despre un simplu exercițiu de apărare pasivă, așa cum mai avuseseră loc înainte.
Au fost bombardate în special cartierele de vest și nord-vest ale Bucureștiului - Cotroceni, Grivița, Steaua - și în primul rând regiunea Gării de Nord, care a fost acoperita cu un ''covor'' de bombe. Au căzut bombe și în Calea Victoriei asupra Hotelului ''Splendid'' și ''Splendid Parc'' de pe Str. Pictor Grigorescu, viv-a-vis de Athene Palace, unde își avea sediul misiunea militară germană, ambele hoteluri fiind grav avariate si o mare parte a locatarilor uciși(Hotelul Splendid a fost demolat in anii 1950; Hotelul Splendid Parc a fost reparat de mântuiala si sa prăbușit la cutremurul din 1977).
In unele cazuri bombele au căzut peste adăposturi, omorând majoritatea celor aflați acolo, după cum s-a întâmplat cu unele adăposturi din Cotroceni, Calea Șerban-Vodă și de pe strada Pleșoianu colț cu Simineanu, în ultimul pierzându-și viața 73 de oameni. În holul de la intrare, al Hotelului ''Splendid'' au fost peste o sută de morți, cei mai mulți uciși de 'presiunea imensa a exploziei unei bombei. Numărul celor morți a fost foarte mare pe Calea Griviței, iar la Cărămidarii-de-Jos, si-au pierdut viată aproximativ 140-150 de persoane. Bombele au lovit și un mare număr de trenuri în Gara de Nord, in marea majoritate încărcate, gata de plecare, iar altele care soseau cu refugiați din Moldova au fost de asemenea afectate.
Atacurile din 4 aprilie 1944 au afectat de asemenea Clădirea Palatului Victoria și sediul Ministerului Afacerilor Străine din Piața Victoriei.
De asemenea următoarele hoteluri au fost grav avariate: Athenee Palace, Ambasador, Splendid, Papadopol, de asemenea blocurile „Generala”, „Mica”, „Kapriel”, „Băicoianu”, Moara Românească și Banca de Credit.
Pe data 5 aprilie 1944, a avut loc un bombardament masiv al aviației americane asupra Ploieștilor (136 bombardiere B-24 și 90 bombardiere B-19 au aruncat peste 580 tone de bombe), având ca obiectiv principal triajul și care s-a soldat cu 262 de morți și 361 de râniți. In acest caz bombardierele doar au trecut pe deasupra Bucureștiului.
In general atacurile avioanelor durau aproximativ o oră, dar in urma lor totul era distrus.
Atacuri au avut loc și în zilele de 15, 21, si 24 aprilie 1944.
În aceste zile, Capitala a fost crunt lovită în zona Chitila, Triaj, Gara de Nord, în zona centrala dar și in zonele periferice locuite. Sunt distruse în întregime Depoul București, Centrul Autobazei Grivița, Halta Grivița, Halta Domenii, Spitalul 2 CFR, Metropola Societății de Gaz și Electricitate.
Un al doilea bombardament masiv executat de aviația americana, de data aceasta folosindu-se și bombe incendiare, a fost efectuat pe 15 aprilie 1944. A fost grav afectata Universitatea, corpul central fiind complet distrus iar etajul mansardat din clădirea nouă a fost incendiat; o serie de biblioteci de seminar, între care biblioteca seminarului de istorie veche și o parte din biblioteca seminarului de istoria românilor au dispărut în flăcări.
In același atac a fost distrusă și clădirea Editurii Cartea Românească (cea mai prestigioasă și mai veche editură românească, care a fost înființată în anul 1919 prin fuziunea mai multor edituri și tipografii: Tipografia lui C.I. Rasidescu (urmașă a vechii tipografii a lui C.A. Rosetti), Librăria & Editura „Ioanițiu și fiii” din 1858, „Librăria Școalelor” din 1891 și Institutul „Minerva” din 1898, la inițiativa rectorului Universității București Ion Athanasiu și a profesorului universitar Ion Th. Simionescu).
Alarma a fost data la ora 11,30 iar avioanele ajung deasupra Bucureștiului in următoarele 20 de minute. Centrul orașului este acoperit de bombe, afectând printre altele clădirile din jurul Palatului Regal și Palatului Telefoanelor.
In noaptea de 15 spre 16 aprilie 1944 a avut loc primul bombardament de noapte al aviației britanice asupra României.
Pe data 24 aprilie 1944 au avut loc atacuri aeriene asupra orașelor București și Ploiești.
Atacul a avut loc in cinci valuri cu participarea a 600 de avioane.
In Ploiești, au fost distruse sau avariate aproape toate rafinăriile, iar centrul orașului a suferit distrugeri majore.
In București au fost bombardate zona Gării de Nord, cartierul Atelierelor CFR, până la Chitila, si cartierele Bucureștii Noi, Dămăroaia și Școala de Agricultură.
Bombardamentele au continuat la intervale mai mari sau mai mici, câteodată foarte aproape unul fata de celălalt. Atacurile din timpul zilei, efectuate de bombardierele americane, alternau cu cele de noapte, efectuate de englezi. Atacurile erau anunțate, în general, cam cu cincisprezece minute înainte de sosirea avioanelor deasupra Bucureștiului, acesta fiind momentul când avioanele, treceau granițele României, in drumul lor spre București; in principiu atunci sirenele dădeau ''prealarma''; în clipa aceea activitatea înceta, pietonii începeau să fugă spre adăposturi, iar automobilele - particulare și ale instituțiilor - se îndreptau în viteză spre bariere, căutând să iasă cât mai repede din oraș.
Pe data de 7 mai 1944, între orele 10,49 și 12,06, un număr de 700 de avioane dintre care 500 de bombardament de tip B-24 și 200 de aparate de vânătoare au ajuns deasupra Capitalei, la doar zece ore după un atac nocturn britanic.
Atacurile s-au concentrate asupra zonei Chitila, Grivița, Giulești, Gara de Nord, si în continuare spre central orașului pe o fâșie cuprinsă între Dâmbovița și Biserica Cașin, având ca limită Biserica Sfânta Vineri.
Martorii vremii notează acest atac ca unul dintre cele mai barbare fiind distruse scoli, licee, Spitalul Militar, Regina Elisabeta, Viting, depozitul sanitar al armatei Ministerul Sănătății, Crucea Roșie, biserica Sfânta Vineri, Inspectoratul General Financiar, Judecătoria din strada Roma, oficii poștale, ateliere din zonă. La fel de grav afectate au fost rețelele de telefonie, garniturile de tramvaie, dar și gările.
Documentele istorice consemnează faptul că în ciuda intervenției prompte a celor 75 de avioane de vânătoare românești și 64 germane, a artileriei antiaeriene, inamicul își atinge obiectivele, provocând distrugeri de o amploare fără precedent în capitala tarii.
Ultimul raid
Un alt atac este efectuat în noaptea de 9 spre 10 august 1944, când 100 de avioane britanice de bombardament greu, care bombardaseră Ploieștiul, se întorc spre bazele de lansare, si descarcă toate bombele nelansate deasupra Ploieștiului, asupra capitalei, distrugând o casă la periferie și ucigând doi locuitori.
Cu acest atac, ofensiva aeriană aliată supra Bucureștiului, ajunge la un sfârșit.
Un monument dedicat piloților americani încă mai amintește despre bombardamentele din 1944 asupra Bucureștiului. O vreme a stat în curtea Muzeului Militar National „Ferdinand I” din București, ulterior fiind mutat în Parcul Cișmigiu. Acolo se află și în ziua de astăzi.
 |
| Gara de Nord, 4 aprilie 1944 |
 |
| Gara de Nord, 4 aprilie 1944 |
 |
| 15 aprilie 1944 - Hotel Union |
 |
| 15 aprilie 1944 - Blocul Şuţu |
 |
| 15 aprilie 1944 - Bulevardul Carol |
 |
| 15 aprilie 1944 - Bulevardul Elisabeta |
 |
| 15 aprilie 1944 - Edgar Quinet |
 |
| 15 aprilie 1944 - Piaţa Brătianu |
 |
| 15 aprilie 1944 - Ed. Cartea Românească |
 |
| 24 aprilie 1944 - Atelierele C.F.R |
 |
| 24 aprilie 1944 - Biserica Sf. Gheorghe Nou |
 |
| 24 aprilie 1944 - Strandul Kiseleff |
 |
| 1944-04-04 Ministerul de Externe |
 |
| 1944-04-04 Ministerul de Externe si Palatul Victoria |
 |
| 1944-04-15 Teatrul National |
 |
| Hotel Splendid si Atene Palace |
 |
| Monumentul închinat soldaților americani din Parcul Cișmigiu |
