Saturday 27 May 2017

Centrul Scolar Regina Elisabeta din Vatra Luminoasa 1908

Institutul Pt. Orbi - STR. VATRA LUMINOASA NR.108, SECTOR 2, BUCURESTI


La inceputul secolului trecut toate familiile cu influenta, iclusiv cele regale se intreceau in actiuni caritabile(NU va alarmati, obiceiul se pastreaza pina in ziua de azi). Poate mai mult decat toate, Regina Elisabeta punea suflet si timp in astfel de actiuni, nu numai bani."Vreau sa pun bazele unei colonii pentru orbi, in care ei sa traiasca la un loc cu familiile lor, nevazatori si vazatori", spunea regina Elisabeta in 1898. La acea data Elzabeta era deja Patrona a 20 de societati de caritate, de la aziluri pentru copii, la societati de incurajare a industriei casnice. Si voia sa-si continue opera de binefacere cu alte initiative.
Tiparnita lui Teodorescu
Pentru finantarea proiectului, regina face apel la donatori. Scrie la diferite case regale si princiare din Europa, ii scrie chiar si presedintelui american Roosevelt. Scrie bancilor (inclusiv Bancii Nationale a Romaniei), societatilor petroliere, cluburilor (de pilda clubului Concordia), diferitelor institute (cum ar fi Notre Dame de Sion din Bucuresti) si personalitatilor publice. La Expozitia din 1906 de la Filaret sunt expuse diferite obiecte produse de orbi, de regula impletituri, dar si Tiparnita lui Teodorescu, nevazatorul care inventase o tipografie in limbajul Braille. In acest stand se afla si un registru in care se puteau inscrie vizitatorii ce donau bani pentru Vatra Luminoasa. Pe prima pagina, regina notase: "O para pentru Vatra Luminoasa! Cu multumirea orbilor! Elisabeta".

Si banii incep sa se stranga. Cei mai multi vin de la regele Carol, care daruieste 500.000 de lei, si de la regina care doneaza, intre altele, jumatate din venitul sau anual in tara si renta primita de la fratele ei. Printre donatori se numara de asemenea principesa de Wied, ducesa de Meklenburg, Alex. Marghiloman, Marie Poenaru, Thodora Cazzavilan, g-ral Mavrocordat, L. Lahovari... Se cumpara un teren in afara orasului (azi cartierul Vatra Luminoasa), intre strazile Tepes Voda si Marcuta. Pana la construirea lacasului, in 1906 se inchiriaza un imobil in strada Carol nr. 31, apoi un altul in Calea Mosilor nr. 140-142. In acelasi an se deschide si primul atelier de impletituri (in final, vor fi 12). Din 1909, cei 80 de nevazatori au patru pavilioane, cu locuinte pentru interni, o scoala, o cantina, o curte de circa 1.500 mp si o gradina de circa 10.000 mp, unde era amenajat un teren de sport. In comuna Andronache, Fundatia mai detine 280 ha, pe care se cultiva porumb, orz, ovaz. Se amenajeaza si un grajd pentru cresterea cailor si a porcilor. De asemenea, un spital oftalmologic. Elevii iau lectii de citit si scris in Braille. Orele de curs sunt completate cu ore de muzica, un cor si un ciclu de conferinte. Sunt angajati profesori (unii, precum prof. Robin, predau in esperanto).
Fundatia ia proportii. Planurile sunt ambitioase, dar nu si capacitatile manageriale. Regina Elisabeta n-are deloc spirit practic. Pentru costisitoarele lucrari, ea semneaza un imprumut in Germania, dar nu poate inapoia la termen banii. Imprumutatorii vin in tara, se duc la Palat si ameninta cu procesul. Carol I, care cel mai tare se teme de ridicol, e inspaimantat. Si "deoarece era o fundatie a Elisabetei, pe care ea a transpus-o in viata cu planuri fantastice si utopii, am vrut sa evita un scandal si am luat in mana toata afacerea, am reglementat datoriile insemnate si am trecut institutia in administratia statului". Lichidarea il costa pe rege 650.000 lei. Banii ii da desigur din buzunarul propriu. In fata mustrarilor aduse reginei, care nu sunt putine, Elisabeta se considera victima a afaceristilor verosi.

S-a găsit un nume cu valoare de simbol, Vatra Luminoasă, ce va fi folosit de Primăria Capitalei în 1920, pentru a înlocui vechiul nume al străzii unde se află astăzi şcoala, Mărcuţa-între-Vii. Numele străzii s-a extins în timp şi asupra cartierului. Este singurul caz din Europa în care un cartier al unui mare oraş îşi datorează numele unei instituţii a nevăzătorilor.La 5 octombrie 1908, familia regala inaugura cu multa ceremonie lucrarile la cladirea Fundatiei Vatra Luminoasa.

Proiectul reginei era foarte ambitios. Nu voia doar o institutie caritabila, ci si una economica si culturala. Elisabeta se gandea la un intreg cartier cu case pentru orbi, cu o scoala la care ar fi putut fi primiti si adultii nestiutori de carte, cu ateliere pentru diferite meserii, unde ar fi putut lucra nevazatorii, devenind utili lor insile si societatii.
„Nimeni din cei cari intra aci sa nu se creada uitat de Dumnezeu.” Sub aceasta deviza Regina Elisabeta a României (1843-1916) înfiinteaza în 1908 primul asezamânt de ocrotire pentru nevazatori din Bucuresti: colonia „Vatra Luminoasa”.

Pentru a omagia contributia familiei regale la edificarea si dezvoltarea Societatii Orbilor si a institutiilor sale, la 31 oct. 1925, în curtea Asezamântului (de orbi) Vatra Luminoasa, în prezenta si sub auspiciul Primului - ministru Ion I. C. Bratianu, a fost dezvelit bustul Reginei Elisabeta.

In spatele statuii din curtea Centrului Scolar „Regina Elisabeta”, care o reprezinta pe initiatoarea maretului proiectul de ajutorare a orbilor, sta scris în marmura: „Sa schimbam mentalitatea veche despre posibilitatile de munca si învatatura ale orbilor.” Iata ce a reusit, comprimat în câteva cuvinte, prima regina a României, în legatura cu ceea ce va deveni Fundatia Culturala Vatra Luminoasa.

Şcoala şi atelierele din Vatra Luminoasă au funcţionat relativ bine în perioada interbelică, dar cel de-al doilea război mondial va aduce din nou probleme generate de război, aici fiind cantonat un spitalul de campanie numărul 301.

După 1945 azilul s-a desfiinţat, orbii interni fiind integraţi în societate, dar şcoala a rămas să funcţioneze în subordinea Ministerului Învăţământului.

În prezent Aşezământul Vatra Luminoasă cuprinde doar Centrul Şcolar Regina Elisabeta şi Asociaţia Nevăzătorilor.

Regimurile dinainte şi după 1989 au tot muşcat din aşezământ, pe el construindu-se Stadionul Naţional şi complexul sportiv, depouri, locuinţe, fabrici. După 1989 a mai rămas în folosinţă doar o suprafaţă ce depăşea cu puţin 6 hectare – 14.400 metri pătraţi – în folosinţa Asociaţiei Nevăzătorilor, alţi 50.000 de metri pătraţi fiind consemnaţi în administrarea şcolii pentru Orbi „Regina Elisabeta”. Suprafaţa terenului şcolii a fost redusă ulterior la 26.000 de metri pătraţi după ce Oficiul de Cadastru a constatat o „eroare” în evidenţe.

De altfel, de-a lungul anilor asociaţia a pierdut mai toată zona verde pe care o deţinea. În 2003, a donat prima bu­ca­tă din teren pentru construirea unei biserici şi a unei case parohiale. În 2010, în urma unui schimb de te­re­nuri, asociaţia a pierdut şi restul parcului pe care îl mai avea în folosinţă.

Plantaţia de duzi,  monument al naturii,  cu peste 7.000 de metri pătraţi a fost pusă la pământ.

Terenul de sport al nevăzătorilor de la şcoala specială “Regina Elisabeta” a fost la rândul lui pierdut. Acest lucru a fost posibil în baza referatului de specialitate întocmit de Pri­mă­ria Sectorului 2, conform căruia spaţiul respectiv ar fi “teren viran, cu vegetaţie crescută haotic, pe care locuitorii din zonă îl folosesc din când în când ca teren de fotbal”. Pe terenul de sport al Şcolii de Nevăzători “Regina Elisabeta” din Sectorul 2 al Capitalei se construieşte un azi un hotel şi o “Casă a ambasadorilor”.


 

Inaugurarea Oficiala

Ministrul Muncii M. Ralea si alte oficialitati
 
Inaugurarea
 
 

 


Regina Elisabeta la Vatra Luminoasa
 


 
August 08 1943 Vedere aeriana Scoala de Orbi Vatra Luminoasa


 Orice comentariu sau chiar o critica sint binevenite; va rog, indrazniti!


Thursday 25 May 2017

Franz Mandy (1848–1910) Fotograf Roman

Franz Mandy    (1848–1910)
Description    Romanian photographer
Location     Bucharest

Franz Mandy S-a născut in Budapesta, în 1848 după G.A. Tacid, sau în 1846 după istoricul Adrian Stan.
Nu se ştie dacă norocul, profesionalismul sau talentul pot declanşa o explozie in popularitate de anvergura celeia care l-a lansat pe Franz Mandy. Până în anul 1877 era un necunoscut, însă a fost suficient să imortalizeze trecerea victorioasei armate române pe sub Arcul de Triumf, în 8 octombrie 1878,  pentru ca faima sa să rivalizeze cu a veteranilor Szathmari şi Duschek, chiar să o depăşească.
Franz Mandy a contribuit cu un numar insemnat de inovatii si noutati tehnice pe care le-a anuntat cu emfaza  în Anuare şi în presa bucureşteană. Ele sunt numeroase, prezentate cu o emfază scuzată numai de calitatea ridicată a fotografiilor. Elogiile la adresa artistului au culminat cu semnalarea introducerii „fotografiei în culori prin procedeul pigmentului” în anul 1896.
„În timpul războiului (din 1877, n.n.) fu chemat să ia oarecari vederi, ca de pildă Baracele de la Cotroceni şi intră astfel în relaţiuni cu Curtea Domnească, care de-atunci nu-l mai părăsi, conferindu-i titlul de Fotograf al Curţii Domnesci încă din anul 1878”
Relaţiile strânse cu Familia Regală, datorată calităţii excepţionale a fotografiilor, vor servi şi carierei nepotului său, George Mandy
Faima lui Franz Mandy depăşeste frontierele Vechiului Regat, ajungând până la Paris.
Ceea ce pare o mare curiozitate în perioada de după decesul artistului este faptul că ştampila cu semnătura lui Franz Mandy apare şi pe fotografii interbelice, fapt care a produs uneori confuzii şi datări regretabile.

În încheiere, ar mai fi de amintit că în anul 1901, la parterul casei Mandy, a funcţionat Berăria „Gambrinus” condusă de I.L. Caragiale.


Rectificare

Franz Mandy s-a născut la 5 octombrie 1846. Nu i s-a acordat titlul de fotograf al curții în 1878! La 10 mai 1880, prin brevetul nr. 117, i s-a acordat titlul de „fotograf al Curţei M. S. R. Doamnei”, ulterior devenind și fotograf al Corpurilor legiuitoare.

Multumesc!  Anonymous


1870 Queen Elisabeth of Romania and her daughter, Princess Marie

1873 Queen Elisabeth of Romania and her daughter and heiress, Princess Maria
 Domnitorul Carol și Elisabeta Doamna, circa 1878

Intrarea Armatei române în 1878
Întoarcerea victorioasă în Bucureşti a armatei române de pe frontul din Bulgaria, la 8 octombrie 1878, trupele intră în Piața Victoriei (care încă se numea "Capul Podului Mogoșoaiei") pe sub arcul de triumf pregătit de Primăria Capitalei.

1880 Bucurestean
Carol I, după Proclamarea Regatului Romaniei în 1881

1882 Elizabeth, Queen of Roumania, standing in right side profile. She holds a feather fan and wears a Sash and insignia, a diamond necklace and a small head band

1890 Elisabeth - "Carmen Sylva" 1843-1916
1895 (Elena Văcărescu; 1864–1947), Romanian-French writer

1899 Elisabeth von Rumänien -  Carmen Sylva 1843-1916

1900 Princess Marie of Romania in a Celtic-inspired costume by photographer Franz Mandy

1905 Balul Curţii

1910 King Carol I, Queen Elisabeth of Romania and Franz Joseph I of Austria,Ferdinand , Ducele Alfred , Regina Maria

1910 Photographic portrait of the Romanian painter Alexis Macedonski, son of Symbolist poet Alexandru Macedonski.

Castelul Peles

Regina Elisabeta

Princess Ileana and Prince Mircea

Regele Carol I si Regina Elisabeta

Regele Carol I si Regina Elisabeta
Regina Elisabeta în Salonul de Muzică din Castelul Peleş



arc de triumf pe bulevardul independentei - vizita lui franz josef - septembrie 1896

arc de triumf pe calea grivitei - vizita lui franz josef - septembrie 1896


vizita lui franz josef - coroana imperiala 17 septembrie 1896

arc de triumf pe calea victoriei

coroana imperiala

vizita lui franz josef - arc de triumf spre palatul cotroceni



Daca aveti vreun comentariu sau chiar o critica va rog, indrazniti!

Wednesday 24 May 2017

Intrarea Romaniei In Primul Razboi Mondial 1916

Recent, am descoperit un articol arhivat, aparut in "New York Times" pe Septembrie 7, 1916 intitulat "Intrarea Romaniei In razboiul Mondial".
Articolul mi-a dat o senzatie de euforie, nu am alt cuvint la indemina. Mi-am dat seama o data in plus ca descrierile regimului comunist despre perioada regalitatii in prima jumatate a secolului erau pura propaganda si nu reprezentau adevarata situatie. Este adevarat era multa saracie. Dar unde nu este. Chiar si astazi daca urmaresti un documentar despre Detroit o sa vezi un oras in pragul falimentului, cu cartiere intregi "depopulate", case abandonate, saracie...
Dar divagez. Romania si mai ales Bucurestiul la inceput de secol era privit cu admiratie de ziarele straine se pare.
Dar sa trecem la fapte. Va avertizez sint citeva cuvinte care si-au schimbat intelesul in ultima suta de ani. Unul dintre ele "GAY" nu are intelesul pe care il stiti decit de 20 si ceva de ani incoace. Adevaratul inteles este "vesel", "petrecaret", "bine dispus", primitor"...etc. Articolul se refara la populatia Bucurestilor ca fiind "gay" in multe ocazii.

Deci "Here we go":


RUMANIA'S ENTRY INTO THE WORLD WAR
The New York Times
Mid-Week Pictorial
Vol. IV, No. 1, Thursday September 7, 1916


QUEEN MARIA AND KING FERDINAND OF RUMANIA
The Fifteenth Nation To Enter the Great European War

============================================================
RUMANIA—ITS AIMS AND AMBITIONS
Some Facts About the Nation That Has Become the Fifteenth Participant in the European War
By Charles Johnson

KING FERDINAND OF RUMANIA REVIEWING SIEGE ARTILLERY AT A RECENT CELEBRATION IN BUCHAREST



"BUCURESTI orasul "veseliei" a devenit un mormint al vechiului Bucuresti", spune un recent mesaj prin cablu , iar ambele epitete sunt admirabil alese. Bucurestiul, pe un fluviu afluent al Dunării, este un oras impresionant de 350.000 de locuitori, aproximativ egal cu Washington, D.C., sau cu New Orleans. si are elemente din ambele; Cu Washingtonul, atmosfera sa de diplomatie, de actiuni legislative, fiecare cu o societate marcată; Cu New Orleans, traditia aristocratică, afinitătile sale franceze, obiceiul de a fi "vesel" si de o mare hospitalitate. Dar afinitatile cu Franta "vesela"(serbarile galante) a celui de-al treilea Imperiu, nu cu Franta "constipata" de astăzi. Sau cel puti asa a fost Bucurestiul până la evenimentele tulburatoare din ultimele saptamiini care l-au transformat într-un mormânt. In joc nu este nimic mai putin decât viata viitoare a natiunii, cu posibilitatea ca ea să crească brusc într-o natiune mult mai mare, actiune care ar transforma complet viata poporului român .(Unirea Romaniei)

Pentru ca România de astăzi nu este decât o tară mutilată, fragmentul adevăratei Românii, spre care inima tuturor copiilor ei jinduiesc. Dintre cele sase regiuni ale României, doar două, Tara Românească si Moldova, sunt încă încorporate în Regatul României. Aceste două principate, care si-au avut viata separată în Evul Mediu, au fost unite abia în 1859, prin ciudătenia si simplitatea de a alege acelasi print pentru ambele. Alexandru Ioan Couza, persoana care a unit cele două regiuni era un patriot, dar din nefericire, a avut pasiunile unui libertin si, după sapte ani, si-a pierdut tronul, aderând la clubul împăratilor în exil de pe Malurile Senei.
Cele două principate, unite sub coroana românească, sub conducerea unui Hohenzollern catolic (Ferdinand I, un bărbat de 51 de ani, un văr de regele Carol) au, cu o suprafață de 50.000 de mile pătrate, ca Anglia), o populatie de peste 7.000.000 (egală cu cea a Angliei acum 120 de ani). Dintre acestea, 6.000.000 sunt români prin rasă si vorbire; Dar există 5 000 000 de români - aproape tot atit de  multi - în teritorii situate imediat în jurul granitelor regatului actual; Si este dorinta intima a fiecărui român, fie în interiorul tarii sau dincolo de frontiera actuală, ca tara sa fie intregita.

GENERAL AVERESCU, Commander of Rumania's Armies
CROWN PRINCE CAROL,  Who will go to the front with the armies.

RUMANIAN SOLDIERS IN THE STREETS OF BUCHAREST

A GROUP OF RUMANIAN OFFICERS AT AN ARMY POST

RUMANIA, SHOWING HOW HER BORDERS BEAR ON THE SITUATION OF BULGARIA AND AUSTRIA HUNGARY

O mare parte din cel mai mare fragment al "României neunite" este partea care acum apartine Ungariei - estul Transilvaniei, un platou foarte fertil al Carpatilor si una dintre putinele părti ale Europei care produc aur; A fost ruptă de natiunea română în marele val de cucerire mongolă când Huni, Magyari, Tartari au inundat succesiv Europa Centrală si de Est în zborurile distructive ca roiurile de lăcuste. În zilele romane imperiale, Transilvania era atât de mult o parte integrala a României, încât drumurile romane sint încă usor de urmărit pe harta si arata integrarea celor trei provincii peste Carpati; asta pe vremea cind sediul legiunilor romane se afla la Apulum - acum  redenumit Karlsburg, în sud-vestul Transilvaniei. Numai în secolul al unsprezecelea această regiune a ajuns definitiv sub jugul maghiar.

Este vehiculat dar nu foarte credibil - că românii supusi Ungariei au fost mult mai prost tratati decât fratii lor din Bukowina, "pământul de fag", care era direct sub coroana austriacă. În momentul în care, sub conducerea lui Louis Kossuth, se luptau pentru propria lor libertate, pentru propriul lor ideal national, maghiarii intentionau să marginalizeze populatia românească din Transilvania. Această provincie urma să fie reprezentată la Budapesta de către saizeci si nouă de deputati, care erau, totusi, fie maghiari, fie germani, cu nici un român printre ei, desi acestea erau două treimi din populatia transilvăneană, în timp ce maghiarii erau Un sfert, cu germanii mai putin de o zecime. Adevărul este că 10.000.000 de maghiari din Ungaria încearcă să mentină în serbism un număr egal de rase "inferioare", dintre care 3.000.000 sunt români. Maghiarii sunt doar despotici în vointă si actionează la fel ca Habsburgii însisi; Iar România este dornică să remedieze acest lucru.

RUMANIAN INFANTRY ON THE FRONTIER DURING RUMANIA'S NEUTRALITY

THE ROYAL SUMMER PALACE OF PELESCH AT SINAI, IN THE TAUNUS MOUNTAINS


TWO INTERIOR VIEWS OF THE LUXURIOUS RUMANIAN SUMMER PALACE OF PELESCH

PRINCESS ELIZABETH OF RUMANIA
In peasant costume
THE CROWN PRINCE CAROL As an officer of the Royal Guard
PRINCESS MARIA AND PRINCE NICHOLAS
Playing as peasants in the royal park, Bucharest 

Cel de-al doilea fragment al "României neunite" este Bukowina, imediat la nord de Transilvania. Acest pământ de fagi, la poalele Carpatilor, a fost mult mai continuu o parte din domeniul românesc decât Transilvania. Într-adevăr, numai în 1777 Austria a obtinut de la sultanul Turciei (conducatorul de facto al principatelor române) cedarea acestei, una dintre cele mai bogate regiuni ale Moldovei, atât în resurse, cât si în traditii; Pentru că era aici, la Sucheava, pe un afluent al Siretului, că vechii printi moldoveni îsi aveau metropola, în timp ce în mănăstirea antică a Putnei le-au fost asezate oasele.

Aceste două părti ale "României exilate" sunt supuse Ungariei si, respectiv, Austriei, una guvernata de Budapesta, iar cealalta de la Viena.
Cel de-al treilea fragment, Basarabia, numita asa de la vechii printi Bassa-Rab din Moldova - este în prezent o parte a Imperiului Rus. Regiunea dintre Nistru (care era granita rusă la începutul secolului al XIX-lea) si Prut (marele afluent al Dunării, pe care se află Czernowitz, capitala Bukowinei, pe care Brusiloff si Pflanzer le-au pus recent pe hartă, ) A fost cedată de către Turcia Rusiei după războiul din 1812, pe care Byron "la descris" în "Don Juan", ducindu-si eroul prin bătăliile sale. În 1856, după înfrângerea ei în războiul din Crimeea, Rusia a dat înapoi Basarabia Turciei, sub presiunea Angliei si a Frantei.

Trei ani mai târziu, după cum am văzut, cele două principate, Tara Româneasca si Moldova s-au unit pentru a forma România modernă, idealul national românesc fiind astfel stimulat foarte mult. Dar după războiul ruso-turc din 1877-1878, în care armatele românesti, sub printul Carol, au luptat atât de gallant pe lîngă rusi, partea sud-vestică a Basarabiei a fost dată încă o dată Rusiei si României un token foarte necorespunzător , Delta Dunării, numită Dubruja. Dar există mai mult de un milion de români pe teritoriul pe care Rusia la primit si nu va exista o relatie cordială cu Rusia înainte ca acestea să fie din nou sub Guvernul National Român.



QUEEN MARIA in a costume worn at  a court function before the ascension of her husband to the throne.
QUEEN MARIA OF RUMANIA, with Crown Prince Carol and Nicholas, all in national costume.
QUEEN MARIA, as shown in her most recent photograph, wearing the uniform of  the Rumanian Red Cross.


RUMANIA'S WOMEN ARE NOTED FOR THEIR BEAUTY

THE NATIONAL BANK OF RUMANIA, IN BUCHAREST

THE LATE CARMEN SYLVA,
Poet and wife of the late King Carol I

THRONE ROOM OF THE PALACE AT BUCHAREST

RUMANIAN PEASANTS, WHO ARE NATIVES OF TRANSYLVANIA, UNDER GUARD

IN SYLVAN RUMANIA—PICTURESQUE TYPES OF PEASANTS

THE LATE KING CAROL I,
Called founder of modern Rumania

THE MINISTRY OF FOREIGN AFFAIRS IN BUCHAREST
A FAMILY OF RUMANIAN PEASANTS AT HOME, IN THE DANUBE COUNTRY

A STREET IN BUCHAREST, THE CAPITAL

Există colonii românesti (detasate), la sud de Dunăre, în Bulgaria, Serbia, Macedonia, asa-numitele Vlacii sau Wallachii - în cea mai mare parte păstori din zonele muntoase; Dar este dificil de imaginat cum atiti oameni pot fii repatriati; poate nici mai mult nici mai putin decit o migratie in masa. Si, într-adevăr, pentru a linisti spititele in Balcanii, este nevoie de un sistem de schimb de en-gros.

Astfel, oamenii din București au motive întemeiate să fie suparati, tristi în fața acestei mari probleme; Ei s-au alăturat acum aliatilor, iar dacă aliatii vor câstiga, România îsi va recâstiga ambele regiuni în Austria-Ungaria; si se vorbeste că Rusia a promis ca iapoiaza României Basarabia.


Featured post

Casa Meitani

Subiect: Casa Meitani Autor: Cornel D. Perioada: 1825-1935 Foto: Diverse Adresa: Calea Victor...

Popular Posts

Total Pageviews