Saturday, 27 May 2017

Centrul Scolar Regina Elisabeta din Vatra Luminoasa 1908

Institutul Pt. Orbi - STR. VATRA LUMINOASA NR.108, SECTOR 2, BUCURESTI


La inceputul secolului trecut toate familiile cu influenta, iclusiv cele regale se intreceau in actiuni caritabile(NU va alarmati, obiceiul se pastreaza pina in ziua de azi). Poate mai mult decat toate, Regina Elisabeta punea suflet si timp in astfel de actiuni, nu numai bani."Vreau sa pun bazele unei colonii pentru orbi, in care ei sa traiasca la un loc cu familiile lor, nevazatori si vazatori", spunea regina Elisabeta in 1898. La acea data Elzabeta era deja Patrona a 20 de societati de caritate, de la aziluri pentru copii, la societati de incurajare a industriei casnice. Si voia sa-si continue opera de binefacere cu alte initiative.
Tiparnita lui Teodorescu
Pentru finantarea proiectului, regina face apel la donatori. Scrie la diferite case regale si princiare din Europa, ii scrie chiar si presedintelui american Roosevelt. Scrie bancilor (inclusiv Bancii Nationale a Romaniei), societatilor petroliere, cluburilor (de pilda clubului Concordia), diferitelor institute (cum ar fi Notre Dame de Sion din Bucuresti) si personalitatilor publice. La Expozitia din 1906 de la Filaret sunt expuse diferite obiecte produse de orbi, de regula impletituri, dar si Tiparnita lui Teodorescu, nevazatorul care inventase o tipografie in limbajul Braille. In acest stand se afla si un registru in care se puteau inscrie vizitatorii ce donau bani pentru Vatra Luminoasa. Pe prima pagina, regina notase: "O para pentru Vatra Luminoasa! Cu multumirea orbilor! Elisabeta".

Si banii incep sa se stranga. Cei mai multi vin de la regele Carol, care daruieste 500.000 de lei, si de la regina care doneaza, intre altele, jumatate din venitul sau anual in tara si renta primita de la fratele ei. Printre donatori se numara de asemenea principesa de Wied, ducesa de Meklenburg, Alex. Marghiloman, Marie Poenaru, Thodora Cazzavilan, g-ral Mavrocordat, L. Lahovari... Se cumpara un teren in afara orasului (azi cartierul Vatra Luminoasa), intre strazile Tepes Voda si Marcuta. Pana la construirea lacasului, in 1906 se inchiriaza un imobil in strada Carol nr. 31, apoi un altul in Calea Mosilor nr. 140-142. In acelasi an se deschide si primul atelier de impletituri (in final, vor fi 12). Din 1909, cei 80 de nevazatori au patru pavilioane, cu locuinte pentru interni, o scoala, o cantina, o curte de circa 1.500 mp si o gradina de circa 10.000 mp, unde era amenajat un teren de sport. In comuna Andronache, Fundatia mai detine 280 ha, pe care se cultiva porumb, orz, ovaz. Se amenajeaza si un grajd pentru cresterea cailor si a porcilor. De asemenea, un spital oftalmologic. Elevii iau lectii de citit si scris in Braille. Orele de curs sunt completate cu ore de muzica, un cor si un ciclu de conferinte. Sunt angajati profesori (unii, precum prof. Robin, predau in esperanto).
Fundatia ia proportii. Planurile sunt ambitioase, dar nu si capacitatile manageriale. Regina Elisabeta n-are deloc spirit practic. Pentru costisitoarele lucrari, ea semneaza un imprumut in Germania, dar nu poate inapoia la termen banii. Imprumutatorii vin in tara, se duc la Palat si ameninta cu procesul. Carol I, care cel mai tare se teme de ridicol, e inspaimantat. Si "deoarece era o fundatie a Elisabetei, pe care ea a transpus-o in viata cu planuri fantastice si utopii, am vrut sa evita un scandal si am luat in mana toata afacerea, am reglementat datoriile insemnate si am trecut institutia in administratia statului". Lichidarea il costa pe rege 650.000 lei. Banii ii da desigur din buzunarul propriu. In fata mustrarilor aduse reginei, care nu sunt putine, Elisabeta se considera victima a afaceristilor verosi.

S-a găsit un nume cu valoare de simbol, Vatra Luminoasă, ce va fi folosit de Primăria Capitalei în 1920, pentru a înlocui vechiul nume al străzii unde se află astăzi şcoala, Mărcuţa-între-Vii. Numele străzii s-a extins în timp şi asupra cartierului. Este singurul caz din Europa în care un cartier al unui mare oraş îşi datorează numele unei instituţii a nevăzătorilor.La 5 octombrie 1908, familia regala inaugura cu multa ceremonie lucrarile la cladirea Fundatiei Vatra Luminoasa.

Proiectul reginei era foarte ambitios. Nu voia doar o institutie caritabila, ci si una economica si culturala. Elisabeta se gandea la un intreg cartier cu case pentru orbi, cu o scoala la care ar fi putut fi primiti si adultii nestiutori de carte, cu ateliere pentru diferite meserii, unde ar fi putut lucra nevazatorii, devenind utili lor insile si societatii.
„Nimeni din cei cari intra aci sa nu se creada uitat de Dumnezeu.” Sub aceasta deviza Regina Elisabeta a României (1843-1916) înfiinteaza în 1908 primul asezamânt de ocrotire pentru nevazatori din Bucuresti: colonia „Vatra Luminoasa”.

Pentru a omagia contributia familiei regale la edificarea si dezvoltarea Societatii Orbilor si a institutiilor sale, la 31 oct. 1925, în curtea Asezamântului (de orbi) Vatra Luminoasa, în prezenta si sub auspiciul Primului - ministru Ion I. C. Bratianu, a fost dezvelit bustul Reginei Elisabeta.

In spatele statuii din curtea Centrului Scolar „Regina Elisabeta”, care o reprezinta pe initiatoarea maretului proiectul de ajutorare a orbilor, sta scris în marmura: „Sa schimbam mentalitatea veche despre posibilitatile de munca si învatatura ale orbilor.” Iata ce a reusit, comprimat în câteva cuvinte, prima regina a României, în legatura cu ceea ce va deveni Fundatia Culturala Vatra Luminoasa.

Şcoala şi atelierele din Vatra Luminoasă au funcţionat relativ bine în perioada interbelică, dar cel de-al doilea război mondial va aduce din nou probleme generate de război, aici fiind cantonat un spitalul de campanie numărul 301.

După 1945 azilul s-a desfiinţat, orbii interni fiind integraţi în societate, dar şcoala a rămas să funcţioneze în subordinea Ministerului Învăţământului.

În prezent Aşezământul Vatra Luminoasă cuprinde doar Centrul Şcolar Regina Elisabeta şi Asociaţia Nevăzătorilor.

Regimurile dinainte şi după 1989 au tot muşcat din aşezământ, pe el construindu-se Stadionul Naţional şi complexul sportiv, depouri, locuinţe, fabrici. După 1989 a mai rămas în folosinţă doar o suprafaţă ce depăşea cu puţin 6 hectare – 14.400 metri pătraţi – în folosinţa Asociaţiei Nevăzătorilor, alţi 50.000 de metri pătraţi fiind consemnaţi în administrarea şcolii pentru Orbi „Regina Elisabeta”. Suprafaţa terenului şcolii a fost redusă ulterior la 26.000 de metri pătraţi după ce Oficiul de Cadastru a constatat o „eroare” în evidenţe.

De altfel, de-a lungul anilor asociaţia a pierdut mai toată zona verde pe care o deţinea. În 2003, a donat prima bu­ca­tă din teren pentru construirea unei biserici şi a unei case parohiale. În 2010, în urma unui schimb de te­re­nuri, asociaţia a pierdut şi restul parcului pe care îl mai avea în folosinţă.

Plantaţia de duzi,  monument al naturii,  cu peste 7.000 de metri pătraţi a fost pusă la pământ.

Terenul de sport al nevăzătorilor de la şcoala specială “Regina Elisabeta” a fost la rândul lui pierdut. Acest lucru a fost posibil în baza referatului de specialitate întocmit de Pri­mă­ria Sectorului 2, conform căruia spaţiul respectiv ar fi “teren viran, cu vegetaţie crescută haotic, pe care locuitorii din zonă îl folosesc din când în când ca teren de fotbal”. Pe terenul de sport al Şcolii de Nevăzători “Regina Elisabeta” din Sectorul 2 al Capitalei se construieşte un azi un hotel şi o “Casă a ambasadorilor”.


 

Inaugurarea Oficiala

Ministrul Muncii M. Ralea si alte oficialitati
 
Inaugurarea
 
 

 


Regina Elisabeta la Vatra Luminoasa
 


 
August 08 1943 Vedere aeriana Scoala de Orbi Vatra Luminoasa


 Orice comentariu sau chiar o critica sint binevenite; va rog, indrazniti!


Featured post

Frédéric Damé - Bucurestiul pe la 1906

...

Popular Posts

Total Pageviews