Monday 25 April 2016

Biserici Disparute 2 - Episcopia Rimnicului

Biserica Sfintii 40 de Mucenici - Metohul Episcopiei de Râmnic

     Biserica se afla în Bucuresti si a fost zidita între 1764-1766 de catre boierul Mihai Cantacuzino, pe locul primit drept zestre de sotia sa, Ilinca Vacarescu. De aici îi provenea si denumirea de Livedea Vacarescului.
    Aceasta biserica se mai numea si Metohul sau Gradina Episcopiei, deoarece fusese închinata Episcopiei Râmnicului. De asemenea se mai numea si Filaret – nume dat în planul baronului Purcel la sfârsitul secolului al XVIII-lea, dupa numele fostului episcop Filaret al Mirelor, episcop de Râmnic.
    În anul 1775, în curtea bisericii, s-a construit, de catre ctitor, o scoala româneasca pentru copii. Aceasta a functionat pâna în 1848.
    Începând cu anul 1784 Mihalache Moldovlahul era protopsalt la Biserica Domneasca din Bucuresti, dascal „musicos“ la Scoala Sf. Sava, iar din 1786 si la metocul Episcopiei de Râmnic, Scoala de muzica psaltica ce se afla pe locul unde astazi este Ateneul Român.
    În 1793 acoperisul bisericii era afectat, iar starea de conservare era precara.
    Arhitectul Bucurestiului din 1838, Villacrose, constata în raportul sau ca biserica era afectata datorita cutremurului din acel an. Tot în acea perioada se propunea demolarea turlei si a zidului superior.
    Locotenentul  colonel Dimitrie Papazoglu, în lucrarea sa ”Istoria fondarii orasului Bucuresti” aminteste ca: ”… În curtea acestui metoh de episcopie s-a sfintit întâiul drapel al ostirii românesti la anul 1830, decembrie 6.”
    Episcopul rus Uspenski, o descrie în 1846 ca fiind: ”o biserica frumoasa, zidita în stil gotic, având numeroase ornamente ascutite în forma de sulita, aproape de turla”
    În 1850 se vorbea despre reconstructia bisericii.
    În 1866 biserica este parasita, ramânând zidurile goale.
    În 1876 biserica a fost demolata, plantându-se Gradina Episcopiei.
    Mai târziu se începe ridicarea unui amfiteatru pentru circ, care ramâne însa neterminat.
    În 1888 s-a ridicat pe locul bisericii o coloana de piatra.
    Se ridica pe fundatiile începute pentru circ actualul Ateneu Român.
    În traditie se spune ca tâmpla bisericii a fost mutata la Biserica Alba, tot din Bucuresti. Aceasta tâmpla a fost sculptata în Venetia si comandata de boierul Mihai Cantacuzino, purtând pe suprafata ei vulturul bicefal, stema a Bizantului si a familiei Cantacuzinilor.

Prezentarea bisericii:

    Dupa o fotografie a vremii, se poate observa ca biserica era uninavata, înalta de circa 10 m la cornisa. Avea o turla pe naos, turla fiind octogonala cu baza patrata ornata cu medalioane pictate.
Fatadele erau împartite în trei registre. Cel inferior, cât jumatate din înaltime, era fara nici o ornamentatie, având doar ferestre simple, dreptunghiulare si o usa simpla pe fatada de sud. Alte doua registre egale cu câte un sfert de înaltime, erau despartite de un brâu-un tor probabil policrom. Registrul median era decorat cu panouri dreptunghiulare pictate cu personaje, alternând cu golurile ferestrelor, ferestre ce aveau ancadramente sculptate.
În fine, registrul superior era ornamentat cu panouri terminate în arc de cerc, pictate si ele cu personaje.
    Biserica semana foarte mult cu Paraclisul Episcopiei din orasul Râmnicu Vâlcea, paraclis ce prezinta si astazi fatade pictate cu reprezentari ale unor sibile si filosofi antici, cu probabil aceleasi reprezentari le avea si Biserica Metohului.
    Ca semn al prezentei bisericii, astazi a ramas doar numele unei strazi, strada aflata în apropierea Ateneului Român.

Dezastrele ce au afectat aceasta biserica au fost:

    *cel natural reprezentat de miscarile tectonice ce s-au petrecut în anul 1838;
    *cel antropic. Acest fel de dezastru s-a realizat atât prin nepasarea umana (biserica fiind parasita si neluându-se nici o masura de a o restaura, repara), cât si distrugerea ei efectiva (demolarea ei).


 1947 metoch al episcopiei Râmnicului (Harta Borroczyn)
 Zona Palatul regal, Atheneul Roman, asa cum arata in vremea lui Bibescu Voda. E foarte interesant cum arata curtea domneasca stabilita inca din vremea lui Alexandru Ghica (din 1837) in casa stolnicului Dinicu Golescu. Resedinta mult marita va fi folosita pana in vremea lui Carol al II-lea. Pe locul Atheneului se afla o mica bisericuta, metoc al episcopiei Râmnicului.

1860s Detaliu asupra faţadei bisericii „Sf. 40 de Mucenici”, metohul Episcopiei Râmnicului. Este singurul document fotografic in existenta.

 1899 Gradina Episcopiei



Sunday 24 April 2016

Fundaţia Dalles

 În anul 1930, Academia Româna initiaza un concurs public de proiecte pentru realizarea cladirii Fundatiei Dalles, pe terenul si în baza unei donatii provenite de la familia Dalles. Concursul este câstigat de proiectul de arhitectura al profesorului arhitect Horia Teodoru.

Cladirea data în folosinta în anul 1932 are finisaje speciale din piatra si marmura, cu tâmplarie metalica.

Imobilul Fundatiei Dalles cuprinde sali largi de expozitie si o sala de concerte cu anexe si servicii, deasupra unui subsol larg. Ea constituie un model de constructie functionala, dimensionata arhitectonic just si echilibrat, pentru a satisface scopurile multiple ale unei afluente mari de public. Sala de concerte si conferinte constituita pe un plan trapezoidal cu tavanul în suprafata curba dispune de un balcon cu vizibilitate buna si acustica de nivel superior. Fatada concav-modernista reaminteste linia monumentalismului neoclasic de tip fascist.

În anii de dupa cel de-al doilea razboi mondial, printre prefacerile semnificative ale Bucurestilor se pot evidentia cele legate de continuarea desenarii imaginii marilor bulevarde, proiectate în anii 1930, inclusiv prin înlocuirea imobilelor puternic avariate dupa bombardamentele din 1944. Imaginea arterei majore nord-sud - bulevardului I.C. Bratianu, denumit Nicolae Balcescu/General Magheru în anii puterii populare, în armonie cu piata si bulevardul 1848 - este caracterizata de un amestec de imobile moderniste având peste 5 nivele si imobile patriarhale de înaltime mica. Decizia principala a noilor cârmuitori este aceea de a completa aceasta imagine prin imobile înalte, adecvate spiritului vremii, destinate în principal locuintelor. Pâna spre sfarsitul anilor 1960 aceasta decizie duce la completarea tuturor fronturilor si pietelor importante din centrul Bucurestilor.

Ca urmare a proiectului realizat în anul 1959, imobilul Fundatiei Dalles este partial înghitit de o plomba a frontului construit, având la sud calcanul imobilului Creditul Minier, de la care preia alinierea si înaltimea cornisei.

Pina si in ziua de astazi multe persoane  sint foarte vocale in a apara decizia comunistilor .

Fatada preia elementele de vocabular preferate pentru sfârsitul anilor 1950 - registre, cadre si grile rectangulare - care desi neaga în mod declarativ afilierea la modernism, nu sunt cu totul straine de rationalismul anilor 1930. Cladirea are doua nivele ce corespund unei înaltimi acoperitoare pentru imobilul lui Horia Teodoru si sapte nivele locuibile. Spatiile din imobilul înghitit sunt extinse pe sub noul imobil catre limita frontului construit si sunt accesibile în continuare publicului, pastrându-si functiile. Proiectul blocului de locuinte este realizat de o echipa de arhitecti aflata sub coordonarea lui Octav Doicescu.

  
1911 Planul cadastral al zonei la  în care se evidenţiază proprietatea familiei Dalles

 1932 Faţada concavă a Fundaţiei Dalles

 1932 Planul imobilului Fundaţiei Dalles

 1935 Fundaţia Dalles(Nicolae Ionescu) 
 
  
 1935 Fundatia Dalles

 1936 Construcţia imobilului care adăposteşte Fundaţia Dalles

 1936 Fundatia Dalles

 1936 O perspectivă laterală a Fundaţiei Dalles

 1937 Magheru cu Sala Dalles

 1937-sala-Dalles

 1937-sala-Dalles

 1938 Fundatia Dalles

1938

 1939 bulevardul Bratianu


1941 pe actualul bulevard I. C. Brătianu, în dreptul Sălii Dalles


1941 Zona Sala Dalles

1942 Sala Dalles 01 Willy Pragher


1942 Sala Dalles 02 Willy Pragher 







 1946 25.09 la sala „Dalles” expoziţia Refacerea şi dezvoltarea căilor ferate


 1947 Bd. Balcescu , la Dalles

 1959 Planul etajului curent, imobilul Dalles, aripa stângă

 1960 Blocul care acoperă Fundaţia Dalles, în construcţie în 1960

 1960 Blocul care acoperă Fundaţia Dalles, în construcţie în 1960

1960 Blocul care acoperă Fundaţia Dalles, în construcţie


 1961 Blocul Dalles-Doicescu(1959)

 1961 Dalles


 1964 Imagine din sala principală de expoziţie a Fundaţiei Dalles

 1984 Plan Cadastral Sala Dalles


 

 Imagine în care se poate vedea imobilul lui Horia Teodoru, acoperit parţial de cel al lui Octav Doicescu



Urmatorul set de fotografii in cadrul unei expozitii in Sala Dalles a fost luat de  Willy Pragher 1944 May 29















Sala Dalles este pe jumatate in ruina cu opere de arta aruncate in spatele cladirii, pe jumatate distruse de vreme. Mi-a venit sa pling.
  



Featured post

Casa Meitani

Subiect: Casa Meitani Autor: Cornel D. Perioada: 1825-1935 Foto: Diverse Adresa: Calea Victor...

Popular Posts

Total Pageviews