O "scurta" istorie a clădirii care pentru mine întotdeauna a
fost si va fii Palatul Regal.
Inițial am vrut sa creez o singura pagina dar materialul
fiind foarte bogat voi fii nevoit sa o împart in doua capitole.
Casa Boierească 1820
O mica parte din terenul ocupat de Palatul Regal de astăzi a
fost inițial la temelia Casei Golescu, construita intre anii 1812-1815;
construita in stil neoclasic, cu 25 de camere, era acceptabila cerințelor din
Europa de Vest, dar
imensa pentru București
la începutul secolului XIX. Data finalizării lucrărilor nu este cunoscuta, construcția
fiind probabil terminata după inabusirea rebeliunii eteriste.
Casa fiind prea mare pentru nevoile lui, si in același timp
pentru a-si scoate din cheltuieli Dinicu Golescu a închiriat o parte din casa; librăria
lui Walbaum si Winterhalder si un salon de muzica erau o parte din chiriașii pe
care ii avea.
După moartea lui Dinicu Golescu în anul 1830 moștenitorii
lui au vândut casa statului în anul 1833, iar mai târziu în 1837 a fost
transformata în Palat Domnesc.
In acest scop au fost alocați 10.000 galbeni. În palat s-a
mutat Sfatul Administrativ (Guvernul). Lucrările au fost executate de Xavier
Villacrosse, care a păstrat arhitectura exterioara inițiala precum si ornamentațiile
exterioare cu basoreliefuri, frize si capiteluri, realizate în 1820 de
sculptorul Karl Schmutzer.
|
1843 Serata la Palatul domnesc |
Palatul Domnesc 1859
Gheorghe Crutzescu descrie interioarele palatului asa cum
erau în 1872 în cartea sa "Podul Mogoșoaiei": "În vestibul, pe
panele de lemn datorate lui Sthor din Baden, erau agatate vederi din România si
Constantinopol. La stânga era Sala aghiotanților si Sala de așteptare, la
dreapta, camera Mareșalului Palatului si biroul Cancelariei Domnești. În fundul
vestibulului un geamlâc mare, împodobit cu o draperie de catifea roșie cu
ciucuri de fir si luminator. La stânga scării, jos, era sufrageria cea mare
pentru mesele oficiale, cu tavanul purtat de un îndoit rând de coloane, cu
mobilierul de stejar.
La etajul de sus, în capul scării se deschidea, la dreapta
sala tronului, cu draperii de catifea stacojie brodate cu aur, cu tavanul
pictat în fresca, cu tronul aurit sub baldachin de catifea, cu policandre
aurite, oglinzi mari, si doua sobe monumentale de teracota. În fundul salii
dând spre curte, se înșirau trei saloane. Salonul albastru, Salonul Louis XV si
Salonul chinezesc, care adăpostea o frumoasa colecție de porțelanuri si cele
patru admirabile Gobelins-uri ce aparținuseră domnitorului Alexandru Ghica. Alături
sufrageria intima, cu desene de Kaulbach pentru operele lui Goethe, apoi biblioteca,
în sfârșit cabinetul de lucru, plin cu arme vechi si tablouri, unul înfatisând
intrarea Domnitorului în tara si altul cu chipul lui Erlkönig, calul favorit al
lui Carol I".
Conform mai multor documente de arhiva se pare ca a existat
un proiect datat 1863 pentru construirea unui nou palat regal, ceea ce sugerează
ca Alexandru Ioan Cuza avusese intenția de a extinde aceasta clădire. Planurile
acestuia nu s-au materializat, iar vechea reședința Golescu a rămas așa cum
fusese clădita pana în 1881, când în Jurnalul lui Carol I apar primele note
despre întâlnirile cu arhitecții Paul Gottereau si Grigore Cerkez pentru a
discuta planurile noilor corpuri.
|
Palatul Domnesc/Casa Golescu, Foto: M. B. Baer, aprox. 1866 |
|
1866 Palatul Domnesc - Casa Golescu, 1866, J.R. Huber |
|
1869 Palatul Regal inconjurat de casute saracacioase pe Calea Victoriei |
|
1877 Carol I |
|
1877 Interior din palatul regal |
|
1878 Sala tronului din vechiul palat regal |
Palatul Regal 1881-1926
Din Jurnalul lui Carol I aflam ca lucrările de construcție au
ținut între anii 1881 si 1887. Arhitecții Paul Gottereau si Grigore Cerchez au
fost însărcinați de Curtea Regala în 1881 cu construirea clădirii noilor
apartamente de recepție si rotonda; fosta clădire Golescu fiind inclusa în noul
Palat regal.
Pentru prima data in București, o clădire a fost proiectata
si a incorporat o instalație de iluminat electric. In proiectul sau arhitectul
Paul Gottereau a căutat sa integreze liniile neoclasicismului fostei case
Golescu cu noile corpuri de clădire ale Palatului regal. Astfel păstrând linia
clasica au fost proiectate doua construcții distincte pentru corpul de
ceremonii si de garda, subliniind astfel funcționalitatea diferita a fiecăruia dintre ele.
Pe la 1885 se continua extinderea reședinței regale cu noul corp
de Garda, cuprinzând grajduri si manej, iar simultan în vechea reședința au fost
reamenajate interioarele. Sala tronului,
unde se păstrau însemnele regale si coroana de otel, a fost mutata în noua
aripa a Palatul regal din București. În timpul reamenajării dormitoarelor Majestăților
Sale, a bibliotecii, a cabinetului Regelui Carol I, a Salii de suvenire, a
Salonului oval, a bibliotecii Reginei Elisabeta si a Salonului de pictura toate
situate în vechiul palat domnesc, arhitectul Gottereau a construit o noua scara
de acces la etaj. Toate aceste încăperi au fost demontate în 1934 înaintea demolării
casei Golescu, fiind ulterior reamenajate în noua aripa Crețulescu a Palatului.
Amenajarea noului Palat se termina în jur de 1890.
|
1885 Palatul Regal - foto C.P. de Szathmari; fotografia este putin derutanta. nu pare luata dintr-un unghi cunoscut. Impresia mea este ca a fost luata de pe strada Sf. Ionica. Corpul din stinga se gasea in spatele palatului. Corpul mai rotunjit se afla la extrema dreapta. |
|
Se poate observa fintina, care este aceiasi cu cea din poza anterioara, spre strada Sf Ionica. Personal cred ca anul 1871 este eronat. Din Jurnalul lui Carol I aflam ca desfasurarea lucrarilor de constructie a durat între anii 1881 si 1887. Deci palatul nu ar fii aratat asa decit dupa 1881. |
|
1888 Calea Victoriei pavata cu piatra cubica in fata Palatului Regal refacut de Carol I |
|
1888 Sala Tronului |
|
1888 |
|
1888 |
|
1899 Palatul Regal |
|
1899 Palatul Regal |
|
1900 |
|
1904? In spatele aripii nordice a Palatului Hotel Imperial, Pe dreapta Vis-a-vis Palatul Societatii Anker |
|
1900's Bufetul din Palatul Regal din Bucuresti |
|
1900's Palatul Regal |
|
1901 Regina Marie si Regele Ferdinand al Romaniei; Printul Carol |
|
1901-1904 Alexandru Antoniu - Palatul Regal |
|
1901-1915 Palatul Regal |
|
1903 Alexandru Antoniu - Sala Tronului |
|
1903 Calea Victoriei, intrand in Piata Palatului Regal. In dreapta, celebrul Hotel Metropole, pe stinga Palatul Regal. Cadrul este luat din fata Bisericii (Han) Cretulescu |
|
1904 Palatul Regal |
|
1905 Calea Victoriei cu vedere spre Nord. Fotografia de deasupra arata partea stinga a strazii cu Palatul Regal. Cu toate ca au fost facute la perioade diferite aceste doua poze se complecteaza perfect. Suspiciunea mea este ca au fost facute inainte de 1900 cu citiva ani. Dar la acea perioada pozele se reciclau multi ani la rind. In orisi ce caz Calea Victoriei va arata asa pina aproape de 1914 |
|
1908 Hotel Imperial si Cafenea Imperial si un colt al Palatului pe stinga |
|
1908 Hotel Metropol pe stinga Palatul pe dreapta |
|
1910 Palatul regal Calea Victoriei |
|
1912 |
|
1913 |
|
1913 |
|
1913 |
|
1915 |
|
1915 |
|
1916, 30 august Palatul Regal |
|
1916 |
|
1917 |
|
1917 |
|
1918 |
|
1918 Intrarea la Palat impodobita cu ocazia intoarcerii Curtii regale la Bucuresti, la sfirsitul Primului Razboi Mondial |
|
1918 |
|
1 Decembrie 1918 Curtea Palatului |
|
1 Decembrie 1918 |
|
Fanfara in fata palatului pe 1 dec. 1918 cu ocazia intoarcerii regelui Ferdinand victorios in Bucuresti. |
|
1918 In fata la Athene Palace |
|
1918 Piata Palatului |
|
1918 Intrarea familiei Regale in Bucuresti, 1 Decembrie 1918 Piata Victoriei. Credit pentru fotografie are Bucurestiul Secret |
|
1918 |
|
1918 |
|
1918 |
|
1918 |
|
1920 's Visita Printului de coroana Al Germaniei |
|
1920s Palatul Regal |
|
1920s Palatul Regal vedere aeriana |
|
1920's |
|
1923 Printul Mihai (viitorul Rege) cu bunicul sau, Regele Ferdinand al Romaniei |
|
1926 |
|
1926 |
Incendiul 6/7
decembrie 1926 si Reconstrucția 1930
În noaptea de 6 spre 7 decembrie 1926 un incendiu a distrus
complet etajul superior al parții centrale a palatului construita între
1881-1882. Atunci au ars: Sala Tronului, Sala de Festivitati, Sala de Argint,
Salonul Doamnelor, Sala micilor serbări, Sala prânzurilor de onoare, Biroul si
depozitul Crucii Roșie a MS Regina Maria, scara de Onoare, intrările
principale, vestiare, oficii.
Biblioteca Palatului deosebit de înzestrata, așa după cum se vede in fotografiile vremii a funcționat pana in 1926, când a căzut prada incendiului ce a devastat clădirea. Nu se cunosc pierderile, dar, după toate probabilitățile, nu au fost însemnate. Incendiul dezastruos a izbucnit in perioada de amplificare a sentimentelor pro epoca ruso-comunista, ura fata de monarhie declanșând ura fata de cartile ce i-au împodobit bibliotecile.
Reconstrucția acestui corp încheiata în 1930 a
fost considerata în epoca un simbol al Renașterii Naționale.
Inițial Regele Ferdinand a încredințat proiectul lui Karel
Liman, arhitectul-sef al Curții Regale. Din dorința Regelui si spre nemulțumirea
Reginei Maria, inițial s-a hotărât păstrarea aspectului exterior, s-au făcut
însa unele transformări interioare, astfel ca reclădirea acestei parți sa
corespunda noilor necesitați si cerințe ale Casei Regale a României.
După moartea Regelui Ferdinand, la 20 iulie 1927, elaborarea
proiectului si conducerea lucrărilor de execuție a continuat sub direcția lui
N.N. Nenciulescu, arhitectul-sef al Ministerului Agriculturii si Domeniilor.
Proiectul a fost aprobat la 20 iulie 1928, urmând a se păstra vechile fundații
si a se mari clădirea numai spre parcul Palatului.
Reconstrucția parții centrale a Palatului a cuprins: Sala
Tronului, Sala de Festivitati, Sala de Argint, Salonul Doamnelor, Sala micilor serbări,
Sala prânzurilor de onoare, Biroul si depozitul Crucii Roșie a MS Regina Maria,
scara de onoare, apartamentele pentru oaspeți, intrările principale, placajul fațadelor
exterioare cu piatra, decorațiunile interioare, mobilierul si instalațiile.
Lucrarea a fost încheiata la roșu în 1930, rămânând de executat decorațiile
interioare, fațadele în placaje de piatra si tencuieli în simili-piatra si
învelitorile.
|
1926 noaptea de 7-8 decembrie. Palatul Regal vechi cu corpul central distrus de incendiu (mai ales Sala Tronului) - Preluata de la rezistenta.net |
|
Fotografie aeriana 1927. Nu stiu daca data este corecta. Acoperisiul Palatului nu pare carbonizat de incendiu. |
|
1929 Regele Mihai, regina Maria, regina-mamă Elena şi alte personalităţi în tribună, 20 mai 1929 |
|
1930 Palatului Regal in stinga acoperit de vegetatie |
|
1930 |
|
1930 Palatul Regal |
|
1930 Proiectul Arhitectului Nenciulescu pentru noul Palat Regal |
Aici se încheie partea I-a a povestii Palatul Regal Din București.
Datorita faptului ca exista imens de mult material este mai ușor ca articolul
sa fie scris in doua parți.
===================================
Mulțumesc tuturor celor care au contribuit, voit sau nu.
Unde am avut cunoștințe despre originea materialului am încercat sa dau creditul care se cuvine. Fotografiile
de pe alte site-uri si-au păstrat însemnele originale(daca au avut). Daca am omis pe cineva va rog sa ma contactati pentru a acorda creditul necesar.
V.1 July 23rd 2017; Original Version
În articol aveți două fotografii ale corpului central după incendiul din 1926: la prima scrieți că incendiul a avut loc în noapte de 6 spre 7 decembrie, iar la a doua (preluată de la rezistenta.net) apare scris că incendiul a avut loc în noapte de 7 spre 8 decembrie!... Înainte de a citi articolul dvs., întâlnisem pe Internet ambele date și nu știu care este cea reală... Probabil că Arhiva Pompierilor poate oferi informația reală, dar cine poate avea acces la ea?!
ReplyDeletehttps://forum.pompierii.info/printthread.php?tid=1757&page=9
DeleteParerile difera.
Deleteincendiul devastator din noaptea de 7 decembrie 1926, orele 23 şi 15 minute, după cum specifică Iosif Berman pe fotografia palatului ruinat
Delete