În zona Centrul Vechi, la intersectia strada Doamnei cu Academiei se gaseste Restaurantul Blanduziei care poarta numele gradinii de teatru ce si-a desfasurat activitatea pe aceste locuri.
Aici, pe la jumatatea sec. XIX a functionat Hanul Golgota al manastirii Butoiul, unde "poposeau postalioanele si calatorii mai nevoiasi", iar mai târziu a fost amenajata Gradina Gagel (viitoare Edison).
În vara anului 1902, Alexandru Andronescu, secretarul general al Teatrului National a închiriat gradina de la impresarul Mihailovici, apoi a amenajat o scena unde aveau loc piese de teatru, în special vara, în vacanta stagiunii Teatrului cel Mare.
Un an mai târziu Alexandru Andronescu a înfiintat 'Compania de Teatru de Opereta si Comedie Blanduzia', nume dat în cinstea poetului dramaturg Vasile Alecsandri (1821- 1890), creator al teatrului românesc si a literaturii dramatice în România.
În mai 1904, impresarul Mihailovici înfiinteaza în Gradina Blanduzia o stagiune de spectacole de varietati si comedii într-un act interpretate de o trupa nemteasca condusa de Ludwig Mertens.
Compania de Teatru de Opereta si Comedie Blanduzia a functionat la început folosind decoruri si costume împrumutate de la Teatrul National din Craiova, coristii proveneau de la Teatrul National din Bucuresti iar orchestra era condusa de profesori de la Conservatorul de Muzica.
Gradina de teatru Blanduzia a facut parte din grupul teatrelor de vara din jurul Teatrului Cel Mare cum ar fi Union, Rasca, Otetelesanu, Stavri, Orfeu, Tivoli, Colosul, Carabu?ul, Ambasadori, Mitica Georgescu, Guichard iar mai târziu vor fi înfiintate 'teatrele de cartier' precum cele din Calea Grivitei, Hala Traian sau Calea Calarasi.
Toamna, din cauza timpul ploios spectacolele au fost mutate pe scena Teatrului Lyric din Piata Valter Maracineanu.
În iunie 1906 stagiunea a fost deschisa de Asociatia Artistica Româna condusa de regizorul Paul Gusty, primul spectacol fiind comedia Qvartirul lui Don’Maior apoi au urmat în aceeasi luna Niniche, Jos automobilul, Strada Cuciuc- Kainargi (spectacol jucat de actori în picioarele goale, lucru neîntâlnit pâna atunci).
Cu timpul, spectacolele din Gradina Blanduzia ?i-au pierdut din farmecul de odinioara iar dupa doua decenii de activitate, în 1924 va avea loc ultimul spectacol.
Dupa un timp pe aceste locuri s-a amenajat Pasajul Galeriile Blanduziei, astazi n-a mai ramas decât o parcare privata.
Stelian Tanase declara ca în Gradina Blanduziei, unde functiona si gradina cinematografului Doina, s-a facut prima proiectie cinematografica în aer liber pentru publicul bucurestean la sfârsitul secolului al XlX-lea.
Locatia Actula
1935 Cafeneaua Blanduziei din Bucuresti Galeriile Blanduzie (strada Academiei).
Galeria Blanduzia interbelica
1940, galeriile blanduziei
1940
1941
1941 Blanduziei - Bodega Bursei
Astazi
