Locatia prezenta: Bd. Magheru nr. 12-14, Sector 1
 |
| 1928 casa lui Alexandru Marghiloman |
Blocul ARO – Patria este recunoscut ca fiind o capodopera a arhitecturii moderne a anilor ’30, dar, pentru a construi aceasta cladire, o alta spectaculoasa a trebuit sa dispara, casa lui Alexandru Marghiloman…
O parte din locuintele din poza urmatoare, locuintele care se vad pe fundal, în partea stânga, sunt si astazi în picioare, pe adresa str. Pictor Arthur Verona (Libraria Carturesti, Cafe Verona si urmatoarea casa, de la nr. 17).
Casa a fost vânduta, dupa moartea lui Al. Marghiloman (1925) Societatii Cristea (cu profil auto). Imaginea veche înfatiseaza o expozitie de automobile din 1928, cu cele mai noi modele ale vremii…
 |
| 1927 Bulevardul nu fusese "taiat" decit partial; la extrema dreapta se poate vedea Biserica Italiana. |
 |
| 1929 Bld Magheru, casa Marghiloman locatia viitorului Cinema ARO |
Stiti ce este un “mmarghiloman 5arghiloman “? Cafea cu rom sau coniac. Se servea la Capsa, Corso, Cafe de la Paix, Riegler, Fialkovski, Athenee Palace etc. A fost o băutură la modă la începutul secolului trecut. Numele îi venea de la Alexandru Marghiloman care o bea, (poate adusă de la Paris unde fuses student). A trecut la prieteni, la Jockey marghiloman 3Club unde prezida (clădirea există si azi în spatele Athenului jumătate este tot Jockey Club refăcut după 90, jumătate este restaurantul La Mama).
Casa lui Marghiloman era pe locul unde se găseste azi cinema ARO ridicat in anii 30 (arh.Horia Creanga ). Alături este librăria Cărturesti, fosta casă a lui DA Sturdza, liderul PNL si prim-ministru. C marghiloman cei doi lideri politici, liberalul si conservatorul, au fost asadar vecini. Bd.Magheru nu exista, strada tăia perpendicular bd-ul de azi printre grădini si case boeristi. Începea în spatele Atheneului român, str Episcopiei (există si azi cu acelasi nume ). O lua printre casele Simu si Maiorescu si ajungea vizavi pe strada de azi Pictor Verona, sub numele de ulita Herăstrau. Cotea apoi stînga, ajungea la Grădina Icoane i si după cîteva case (printre care si a arh. Ion Mincu) si o lua spre nord. Dupa 1877 s-a numit Calea Dorobanti.
Cine era proprietarul casei plasată alături de Casa Sturdza? Alexandru Marghiloman. Eliza Stirbey (sora lui Barbu Stribey, căsătorită apoi cu Ionel Brătianu ) a fost întîi sotia lui Marghiloman. A spus după divort o vorbă nu prea amabilă despre fostul sot .” Ín el totul e fals în afara de veselă ” A fost un mare iubitor de cai, unul dintre initiatorii Hipodromului de la Băneasa. A fost presedintele Jockey Club Român, unul dintre fondatorii lui. A avut herghelie de cai de rasă. A fost un pasionat al curselor de cai si a cîstigat cu caii si jockeii lui multe trofee. Caii de rasă, cursele au fost marea lui pasiune. Nu banii, (era f bogat ), nu femeile, si, cred, nu politica cu toate că a condus partidul conservator si a ajuns prim-ministru. Avea aparitia unui “gentleman farmer” englez.
Citeva date biografice. Alexandru Marghiloman s-a născut la 26 ianumarghilomanarie 1854 in Buzău. Tatăl său Iancu Marghiloman era mare arendas. Mama lui, Irina Izvoranu, era dintr-o familie de boiernasi din Oltenia. Face liceul la Bucuresti la ”Sf. Sava “ Apoi studiază dreptul la Paris, unde ia un doctorat în 1875. În 1883 intră în barou. Devine membru al Partidului Conservator. În noiembrie 1886 devine deputat la Buzău. E apropiat de Junimisti, mai ales de Titu Maiorescu si Petre Carp. Averea i-a asigurat pozitii de virf de la început. Avea o carieră in fata f. promitoare de vreme ce a luat de sotie pe Eliza Stirbey fiică de dommarghiloman 12n, sora lui Barbu, cea mai rîvnită partidă în epoca aceea în elita românească.
 |
| 1918 7 May Romanian Prime Minister Marghiloman signing the Peace Treaty Bucharest with the Central Powers, 1918 |
 |
| Al. Marghiloman, Carol I, Principii Ferdinand şi Maria la Hipodrom |
1) Nu am prea înţeles (scuze, textul mi se pare cam... prolix, în acea frază) cum e cu Uliţa Herăstrăului - dacă am înţeles eu bine, dvs. susţineţi că respectiva uliţă începea din spatele Ateneului, pe traseul străzii numite mai târziu str. Mercur, ajungea la Grădina Icoanei, după care o cotea spre nord (din 1878 respectiva porţiune numindu-se Calea Dorobanţilor!... Care-i sursa dvs.?!... În Harta Papazoglu (1871), apare Callea Herăstrău, care începea din Calea Victoriei, de la Biserica Albă, deci mai la nord de str. Episcopiei şi de str. Mercur, cu care n-avea tangenţă sau intersecţie, mergea spre est - est-nord, trecea prin capătul str. Poşta Veche (azi, str. Nicolae Golescu), cotea spre stânga, direcţie nord-est, până la str. Dionisie, de unde se-ndrepta spre nord, până la Şos. Ştefan cel Mare, unde era marginea oraşului.... De la 1878, s-a numit Calea Dorobanţilor, ulterior, porţiunea dintre Calea Victoriei şi str. Dionisie s-a numit str. Alexandru Lahovari, care, după 1948 s-a numit str. Kuibâşev, iar din 1961, str. Cosmonauţilor, azi numindu-se str. George Enescu.
ReplyDelete2) Conform "Wikipedia", Al. Marghiloman, "părintele hipismului românesc", nu a fost preşedintele Jockey Club Român, ci unul dintre cei doi vicepreşedinţi ai acestuia, preşedintele (de onoare) fiind domnitorul (apoi, regele) Carol I, dar conducători efectivi erau vicepreşedinţii... Poate că a fost preşedinte la... "Jockey Marghiloman 3 Club" (?! - nu ştiam că existat şi aşa ceva, aveţi detalii?; am înţeles că avea sediul în clădirea unde-i sediul actual al Jockey Club Român - nu ştiu unde a fost sediul iniţial al Jockey Club Român, în perioada 1875-1889, ştiu că între 1889 şi 1939 a avut sediul în Palatul "Anker", nu ştiu nici unde şi-a mutat sediul după demolarea acestuia).
3) Eu am citit că Blocul ARO a fost construit în perioada 1929-1931 (iar Cinema ARO în 1934), deci cred că este greşită data "22 apr. 1931" scrisă cu mâna pe fotografia începerii demolării Casei Marghioman... probabil că este vorba de 22 aprilie 1929!
Scuze, am uitat să adaug încă un comentariu: Aş zice că este normal ca în explicaţia unei fotografii dintr-o anumită epocă să trecem numele de atunci al străzii, iar în paranteză să menţionăm numele ei actual) - susţin acest lucru şi pentru că eu am convingerea că Facebook nu-i doar pentru relaxare, ci şi pentru informare!... Deci, ar fi indicat ca în loc de "1929 Bld Magheru, casa Marghiloman locatia viitorului Cinema ARO", explicaţia să fie cam în felul următor: "1929. Bld Ion C. Brătianu (azi, bld General Gheorghe Magheru), Casa Marghiloman, locaţia viitorului Bloc (şi Cinema) ARO", eventual "1929. Bd General Gheorghe Magheru (pe atunci, bd. Ion C. Brătianu), Casa Marghiloman, locaţia viitorului Bloc şi Cinema ARO".
ReplyDeleteA 12-a fotografie pare a fi mai veche decât a 6-a fotografie... Alexandru Marghiloman a murit în 1925 - dacă poza este dinainte de acest an, Garajul este al familiei Marghiloman, încă nu fusese cumpărat de către milionarul constantin S. Mihăescu, care-şi va face în el sediul central al firmei sale "Garajele Mihăescu", având la parter magazin auto... Apropo de a 12-a poză - oare din ce an o fi, căci mă intrigă foarte tare prezenţa în fundal-dreapta a unei clădiri înalte, care pare a fi un bloc de cel puţin patru etaje, pentru care nu am o explicaţie!
ReplyDelete