Once Upon A Time in Bucharest: Biserici Disparute 3

Minastirea Sfântul Sava 1600?-1871

Pe locul ocupat astazi de Piata Universitatii si Universitatea Bucuresti s-a aflat odinioara Complexul Manastirii Sfântul Sava, renumit prin Academia Domneasca, unde, din 1707, se putea studia retorica, filosofia, logica, astronomia geografia, precum si mai multe limbi straine. În 1818, Banul C. Baleanu întemeiaza aici primul curs de limba româna, tinut de prof. Gheorghe Lazar urmat de I. Heliade Radulescu, Theodor Pallady.
Toate constructiile au fost darâmate în 1855 ca sa se poata face loc Palatului Universitatii si Bulevardului Carol I.
Pe locul în care se afla cândva biserica a fost amplasata în 1877 statuia lui Mihai Viteazul. Asezarea statuii voievodului în fata Palatului Universitatii, locatie aleasa de Regele Carol I, a fost considerata nepotrivita de Alexandru Odobescu, Nicolae Grigorescu, Cezar Bolliac, Theodor Amman, Dimitrie Berindei, G.M. Tatarascu, Grigore G. Cantacuzino si Gh. Stancescu, membri ai „Societatii Amicilor Bele artelor”. Acestia ar fi dorit amplasarea monumentului în apropierea Manastirii Mihai Voda, de pe Dealul Arsenalului, pe care troneaza acum Palatul Parlamentului.

...Revenind la trecut. Domnitorul Serban Voda Cantacuzino, la îndemnul fratelui sau, stolnicul Constantin Cantacuzino, a înfiintat între anii 1679 - 1680 Scoala de la Sfântul Sava. Domnitorul Constantin Brâncoveanu a transformat-o în anul 1694 în Academie Domneasca. I-a fost stabilita si o programa, asigurându-i-se venituri pentru întretinere.

Biserica Manastirii Sfântul Sava a fost constuita prin secolul XVI. Lânga aceasta, Voda Brâncoveanu a ctitorit un nou lacas de cult, în 1709, ale carui ruine au iesit la iveala pe santierul arheologic. Biserica se afla în centrul Complexului Manastiresc, astfel ca Academia Domneasca îsi are ruinele, cel mai probabil, sub actualul Palat al Universitatii Bucurestilor.

Academia Domneasca rivaliza în acele vremuri cu Marea Scoala a Patriarhiei din Constantinopole, din Imperiul Otoman, ori cu Academia Fanarului. Initial, aici s-a predat în limba greaca. Învatatul grec Sevastos Kuminitis se ocupa îndeaproape de învatacei. I-a urmat Marcu Profiropol. Profesorii, majoritatea greci, aveau studenti si din Peninsula Balcanica, din Siria, Egipt, din Palestina ori din Asia Mica.

Programa Academiei Domnesti de la Sfântul Sava a fost reformata apoi de domnitorul Alexandu Ipsilanti. Voda a dispus învatamânt pe cinci cicluri, fiecare ciclu cu durata de trei ani. Primul era dedicat studierii gramaticii limbilor greaca si latina, cel de-al doilea – literaturii clasice latine si grecesti, cel de-al treilea era consacrat studiului poeticii, eticii lui Aristotel, retoricii, limbilor italiana si franceza, al patrulea viza studiul geometriei si aritmeticii în timp ce al cincilea avea drept scop studiul filosofiei si astronomiei. Cum era o înalta institutie de învatamânt, între 1776-1779 au fost construite noi cladiri adiacente. Profilul Academiei Domnesti a fost acesta pâna în 1818 când Voda Caragea a dispus scoaterea de sub tutela manastireasca.

A reorganizat-o sub numele Scoala Nationala Sfântul Sava, numindu-l în fruntea institutiei pe carturarul Gheorghe Lazar care avea sa introduca aici, pentru prima oara în Tara Româneasca, învatamântul în limba româna. În 1853, Academia Domneasca avea sase clase cu 190 de elevi, fiind cea mai înalta scoala nationala, unde exista si învatamânt primar, secundar si universitar.

Afectat de cutremure, fara sa beneficieze de reabilitare, Complexul Manastirii Sfântul Sava a fost demolat pe la 1855-60. 10 ani mai târziu(1871), a urmat biserica ctitorita de Voda Brâncoveanu, pentru a se face loc Bulevardului Carol I.

În piateta din fata cladirii Universitatii, maruntaiele pamântului au fost din nou rascolite si au scos la iveala caramida rosie din care a fost construite cândva sfintele asezaminte ale Manastirii Sfântul Sava si cladirile vechi ale Academiei cu acelasi nume. Buldozerele nemiloase fac loc unei parcari subterane. O parte din vestigiile Bisericii ctitorite de Brâncoveanu la 1709 sunt înca acoperite actualul Bulevard Regina Elisabeta.

Revenind la prezent, arheologii cerceteaza cimitirul Complexului Manastiresc, în care au fost descoperite morminte pe mai multe niveluri, ultimul fiind, se pare, de prin 1850, aici gasindu-si odihna, pâna nu demult, si câtiva soldati rusi ale caror haine, bine conservate, îi asociaza ca facând parte din Regimentul 4.