Nicolae Ionescu s-a nascut la 1 noiembrie 1903, in Bucuresti, in
cartierul Garii Filaret. A fost elev la scoala "Enachita Vacarescu"
aflata langa Piata Unirii. Privatiunile Primului Razboi Mondial il fac
sa inrerupa studiile si sa se angajeze la tipografiile Cultura Nationala
si la Minerva, ca zetar, sub indrumarea lui Dimitrie Demetrian pe care
si-l reaminteste: "Ma lua la el acasa duminicile si, cu o bunavointa
de parinte, imi punea la dispozitie colectii de ani intregi din reviste
de specialitate germane, franceze si, mai ales, elvetiene. Aceasta a
constituit baza, pe care am adunat apoi toate celelalte cunostinte
tehnice ale mele".
La editura Cultura Nationala ii cunoaste pe: Vasile Parvan, I.G. Duca, Eugen Lovinescu, care il conving sa-si continue studiile. Dupa razboi, se inscrie la liceul Sfantul Sava si obtine bacalaureatul. Lucreza in continaure ca tipograf.
In 1927 este incadrat in Serviciul Fotografic al Armatei Regale si incepe sa fotografieze atat in Bucuresti dar si in tara. Incepe sa studieze limbile germana si engleza, pentru a putea avea acces direct la ultimele lucrari aparute in domeniul fotografic. Nicolae Ionescu arata: "din anul 1927, in fiecare vara, am colindat tara pentru a-i fotografia metodic cele mai reprezentative colturi, adunand clisee pentru organizarea unui muzeu de fotografii". Lipsa fondurilor insa au intarziat materializarea proiectului sau.
Se casatoreste in 1928 si, din banii sotiei, isi cumpara aparate moderne pentru laboratorul foto.
In 1930 pleaca in Franta si lucreaza cateva luni la Uzinele Lumiere (Lyon) si alte cateva luni la Paris la Pathe Nathan. Mai tarziu marturiseste: "vazind acalmia care domnea in studio, m-am hotarat sa ma inapoiez in tara si sa ma consacru muzeului, al carui gand ma muncea tot mai mult".
Revine in tara si se angajeaza la Imprimeria Nationala, cu un contract in care era stipulata clauza ca era liber pentru a putea sa fotografieze 2 luni in fiecare vara.
In 1937 Eugen Lovinescu ii propune functia de director tehnic la ziarul Adevarul, unde il cunoaste pe Iosif Bergman. Lucreaza intens, atat pentru proiectul sau, dar si pentru diversi clienti din Bucuresti, deseori 20 ore zilnic!
In noiembrie 1940 este retrogradat de regimul legionar, pe motiv ca ar fi "sluga jidanilor si a tradatorilor". In acelasi timp, se opune tentativei unor subalterni evrei care intentionau sa incendieze Palatul Adevarul.
Dupa venirea comunistilor este dat afara din slujba, deoarece, in 1940 refuzase sa permita "comunistilor ilegalisti" sa incendieze Palatul Adevarul.
In 1945 infiinteaza editura "Enciclopedia fotografica" care se bucura de oarecare succes comercial pana in 1947, cand o lichideaza.
In 1948 i se propune postul de profesor la Scoala tehnica de arte grafice, dar este imediat clasificat ca indezirabil sub pretextul ca a fost "mare mancator de evrei" la ziarul Adevarul!
In anii urmatori traieste foarte greu, mai mult din mila colegilor fotografi care-l accepta ca asistent, vinde unele dintre fotografiile sale, colaboreaza ocazional la revista Flacara.
In perioada 1956 - 1962 este sustinut de prof. George Oprescu si este angajat ca fotograf al Institutului de Istorie a Artei, de unde va fi pensionat.
Dupa pensionare se va ingriji sa transfere o parte din materialul fotografic adunat pentru "Muzeul de fotografie al Romaniei", la Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei, unde se pastreaza si in prezent.
Lucrarile lui Nicolae Ionescu au obtinut premiul II la Expozitia de fotografie ONT din 1936 si placheta de bronz a Expozitiei Internationale de Fotografie de la Bordeaux in 1957.
Se stinge din viata in 1974.
Sotia sa, Constanta, lipsita de mijloace de intretinere, va vinde o buna parte din negativele artistului si, in final va vinde intreaga colectie Librariei municipale "M Sadoveanu" si Academiei Romane.
* * *
Nicolae Ionescu a fotografiat atat instantanee - in opinia lui,
singurele capabile sa dovedeasca talentului unui fotograf, dar si
peisaje urbane. In fotografiile sale a incercat sa surprinda oamenii
obisnuiti, preocupati de treburile zilnice. Nu a fost interesat atat de
reflectarea framantarilor caracterelor sale, cat mai ales, de
identificarea si reliefarea trasaturilor generale ale grupului social
din care acestea faceau parte. De exemplu, vanzatorii ambulanti apar
invariabil alaturi de marfa lor. In peisajele urbane fotografiate punea
deseori accentul pe contrastul dintre vechi si nou. Dar aproape toate
fotografiile sale clocotesc de viata, de oameni ocupati cu treburile
zilei.
Si-a dorit sa fie un foto-cronicar al vremurilor. Isi grupa fotografiile pe serii tematice pe care le completa permanent. A fotografiat in Bucuresti monumente (Monumentul Eroilor, Statiua lui Mihai Viteazul, Monumentul Soldatilor Francezi, bustului lui Golescu, etc), biserici, manastiri, hoteluri, muzee, piete, targuri, bulevarde, strazi, cladiri publice (Ateneul Roman, Biblioteca Academiei, Conservatorul, Institutul Cantacuzino, Palatul de Justitie, Institutul Medico-Legal, Palatul Universul, etc), mjloace de transport (tramvaiul cu cai, tramvaiul electric, carute cu cai, trasuri, biciclisti, etc), procesiuni religioase, obiceiuri de Sarbatori, ca parti pentru doritul sau muzeu al fotografiei. Alegerea punctului de statie, a unghiului de cuprindere si a cadraturii erau minutios studiate, fapt dovedit si de notitele insotitoare ale fotografiilor sale. Revenea si fotografia din nou in unele locatii, asa incat unele dintre seriile sale dobandeau un ritm aproape cinematografic, probabil o remniniscenta din perioada petrecuta la studiourile Lumieres.
Articol preluat partial de la foto-magazin.ro
Se pare ca o parte dintre datele fotografiilor nu sunt corecte. Va rog sa le folositi doar ca referinta.
1925 Podul Rahova |
La editura Cultura Nationala ii cunoaste pe: Vasile Parvan, I.G. Duca, Eugen Lovinescu, care il conving sa-si continue studiile. Dupa razboi, se inscrie la liceul Sfantul Sava si obtine bacalaureatul. Lucreza in continaure ca tipograf.
In 1927 este incadrat in Serviciul Fotografic al Armatei Regale si incepe sa fotografieze atat in Bucuresti dar si in tara. Incepe sa studieze limbile germana si engleza, pentru a putea avea acces direct la ultimele lucrari aparute in domeniul fotografic. Nicolae Ionescu arata: "din anul 1927, in fiecare vara, am colindat tara pentru a-i fotografia metodic cele mai reprezentative colturi, adunand clisee pentru organizarea unui muzeu de fotografii". Lipsa fondurilor insa au intarziat materializarea proiectului sau.
Se casatoreste in 1928 si, din banii sotiei, isi cumpara aparate moderne pentru laboratorul foto.
In 1930 pleaca in Franta si lucreaza cateva luni la Uzinele Lumiere (Lyon) si alte cateva luni la Paris la Pathe Nathan. Mai tarziu marturiseste: "vazind acalmia care domnea in studio, m-am hotarat sa ma inapoiez in tara si sa ma consacru muzeului, al carui gand ma muncea tot mai mult".
Revine in tara si se angajeaza la Imprimeria Nationala, cu un contract in care era stipulata clauza ca era liber pentru a putea sa fotografieze 2 luni in fiecare vara.
In 1937 Eugen Lovinescu ii propune functia de director tehnic la ziarul Adevarul, unde il cunoaste pe Iosif Bergman. Lucreaza intens, atat pentru proiectul sau, dar si pentru diversi clienti din Bucuresti, deseori 20 ore zilnic!
In noiembrie 1940 este retrogradat de regimul legionar, pe motiv ca ar fi "sluga jidanilor si a tradatorilor". In acelasi timp, se opune tentativei unor subalterni evrei care intentionau sa incendieze Palatul Adevarul.
Dupa venirea comunistilor este dat afara din slujba, deoarece, in 1940 refuzase sa permita "comunistilor ilegalisti" sa incendieze Palatul Adevarul.
In 1945 infiinteaza editura "Enciclopedia fotografica" care se bucura de oarecare succes comercial pana in 1947, cand o lichideaza.
In 1948 i se propune postul de profesor la Scoala tehnica de arte grafice, dar este imediat clasificat ca indezirabil sub pretextul ca a fost "mare mancator de evrei" la ziarul Adevarul!
In anii urmatori traieste foarte greu, mai mult din mila colegilor fotografi care-l accepta ca asistent, vinde unele dintre fotografiile sale, colaboreaza ocazional la revista Flacara.
In perioada 1956 - 1962 este sustinut de prof. George Oprescu si este angajat ca fotograf al Institutului de Istorie a Artei, de unde va fi pensionat.
Dupa pensionare se va ingriji sa transfere o parte din materialul fotografic adunat pentru "Muzeul de fotografie al Romaniei", la Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei, unde se pastreaza si in prezent.
Lucrarile lui Nicolae Ionescu au obtinut premiul II la Expozitia de fotografie ONT din 1936 si placheta de bronz a Expozitiei Internationale de Fotografie de la Bordeaux in 1957.
Se stinge din viata in 1974.
Sotia sa, Constanta, lipsita de mijloace de intretinere, va vinde o buna parte din negativele artistului si, in final va vinde intreaga colectie Librariei municipale "M Sadoveanu" si Academiei Romane.
Si-a dorit sa fie un foto-cronicar al vremurilor. Isi grupa fotografiile pe serii tematice pe care le completa permanent. A fotografiat in Bucuresti monumente (Monumentul Eroilor, Statiua lui Mihai Viteazul, Monumentul Soldatilor Francezi, bustului lui Golescu, etc), biserici, manastiri, hoteluri, muzee, piete, targuri, bulevarde, strazi, cladiri publice (Ateneul Roman, Biblioteca Academiei, Conservatorul, Institutul Cantacuzino, Palatul de Justitie, Institutul Medico-Legal, Palatul Universul, etc), mjloace de transport (tramvaiul cu cai, tramvaiul electric, carute cu cai, trasuri, biciclisti, etc), procesiuni religioase, obiceiuri de Sarbatori, ca parti pentru doritul sau muzeu al fotografiei. Alegerea punctului de statie, a unghiului de cuprindere si a cadraturii erau minutios studiate, fapt dovedit si de notitele insotitoare ale fotografiilor sale. Revenea si fotografia din nou in unele locatii, asa incat unele dintre seriile sale dobandeau un ritm aproape cinematografic, probabil o remniniscenta din perioada petrecuta la studiourile Lumieres.
Articol preluat partial de la foto-magazin.ro
Se pare ca o parte dintre datele fotografiilor nu sunt corecte. Va rog sa le folositi doar ca referinta.
1922 Halele Centrale |
1925-26 Imobilele de pe Calea Victoriei în faţa Ateneului(Manu, Splendid) |
1922 Şoseaua Cotrocen |
1923 Restaurantul de pe insula din Parcul Carol |
1924 Banca Naţională a României şi statuia lui Eugeniu Carada |
1924 Bulevardul Elisabeta |
1924 Podul Halelor şi aşezămintele brâncoveneşti |
1925 Calea Griviţei colţ cu str. Buzeşti |
1925 Colţul Sf. Gheorghe |
1925 Limonagii în piaţă |
1925 Moscheea din Parcul Carol |
1925 Palatul Automobil Clubului Român |
1925 Pensionar pe malul Herăstrăului |
1925 Podul Rahova |
1925 Prefectura poliţiei [Capitalei] în timpul reparaţiei din 1925 |
1925 Vânzător de salep în piaţă |
1925 Ţigani din zona Abator din Bucureşti |
1925 Ţigani din zona Abator din Bucureşti |
1925. Bulevardul Brătianu cu grădinile pe locurile cărora avea să se construiască mai târziu actualele blocuri |
1926 Dâmboviţa în faţa Halelor Centrale.Se văd Halele de carne şi peşte iar pe partea dreaptă primele autobuze din Bucureşti |
1926 Pe malul Herăstrăului în iunie |
1926 Piaţa Universităţii văzută din Piaţa I. C.Brătianu |
1926 Podul peste Dâmboviţa la Calea Rahovei |
1927 Aleea restaurantului [din] Parcul Carol |
1927 Bulevardul Elisabeta |
1927 Consumatori fantezişti la restaurantul din Parcul Carol.Iulie |
1927 Hala de carne din Piaţa Mare înainte de reamenajarea cursului Dâmboviţei |
1927 Moda la curse, hipodromul Băneasa |
1927 Moda la curse, hipodromul Băneasa |
1927 Moscheea din Parcul Carol |
1927 Muzeul Militar din Parcul [Carol] |
1927 Pasarela pietonală de la Halta Grivița, care unește Calea Griviței de Calea Giulești. |
1928 Alee din Parcul Carol în spatele moscheei |
1928 Alee în Parcul Carol. |
1928 Alee principală în Cişmigiu în iarna lui 1928, înaintea transformării parcului |
1928 Aleea principală din Parcul Carol în iarna |
1928 Arta pe cheiul Dîmboviţei |
1928 Bazar de vechituri în cal Văcăreşti.jpg1928 Bazar de vechituri în cal Văcăreşti |
1928 Birturile din Piaţa Mare din Bucureşti |
1928 Biserica Mânăstirii Văcăreşti |
1928 Blocul Aro-Bucureşti, arh. Horia Creangă |
1928 Bragagiu în Piaţa Mare |
1928 Bulevardul Academiei în 1928.In stânga restaurantul Carpaţi. |
1928 Calea Victoriei în faţa Cercului Militar, în fund casa Frascatti mai târziu dărâmată |
1928 Calea Victoriei, de pe casa Frascatti |
1928 Castelul lui Vlad Ţepeş din Parcul Expoziţiei în iarna |
1928 Colţ din Parcul Carol |
1928 Cârciumã pe şosseaua Jianu spre Herăstrău (iarna 1928) |
1928 Fotograf ambulant în Cişmigiu |
1928 În Piaţa Mare |
1928 Moscheea din Parcul Carol în iarna |
1928 Moscheea din Parcul Carol în iarna |
1928 Moscheea din Parcul Carol în iarna |
1928 Muzeul Militar din Parcul [Carol] |
1928 Mânăstirea Văcăreşti |
1928 Mânăstirea Văcăreşti.Stâlpii pronaosului |
1928 Palatul regal din Bucureşti |
1928 Palatul Sturdza Ministerul de externe |
1928 Parcul Carol în iarna Vedere generală |
1928 Piaţa Universităţii din Bucureşti văzută din strada Academiei, cu aripa veche a Universităţii |
1928 Plăcintar în mijlocul pieţii |
1928 Plăcintar în Piaţa Bibescu Vodă |
1928 Pregătiri de primăvară în parcul Cişmigiu |
1928 Restaurantul din Parcul Carol în septembrie |
1928 Strada Bradului, Noaptea |
1928 Strada Cantemir [văzută noaptea] |
1928 Străzile din jurul pieţii dimineaţa |
1928 Toamna pe lacul Herăstrău |
1928 Turnul Vlad Ţepeş Parcul Carol.Bucureşti |
1928 Turnul Vlad Ţepeş.Parcul Carol.Bucureşti |
1928 Vedere panoramică a Bucureştiului din Dealul Patriarhiei spre Calea Şerban Vodă |
1928 Vedere din Parcul Caro |
1928 Vedere din Piaţa Mare |
1928 Vedere generală din Piaţa Mare |
1928 Vânzătoare de leuştean şi tarhon (verdeţuri) în Piaţa Bibescu Vodă |
1928 Vânzător de limonadă sau de covrigi dormind în Cişmigiu |
1928 Vânzător de tîrnuri în piaţa Bibescu Vodă |
1928 Vânzătorii de covrigi aveau culcuşurile pe lângă piaţa Bibescu Vodă de unde împînzeau oraşul |
1928 În Piaţa Mare se vindeau şi fluiere făcute de moţi |
1929 Alee în Cişmigiu, noapte în iarna |
1929 Alee în Cişmigiu |
1929 Alinierea şi sistematizarea străzilor în Bucureşti Casă pe str. Avrig |
1929 Arena Coloseum construită pe terenul primăriei din bulevardul Brătianu |
1929 Ateneul Român văzut de la Hotel Splendid în 1929 |
1929 Ateneul Român |
1929 Bulevardul Carol I |
1929 Bulevardul Take Ionescu |
1929 Calea Victoriei înzăpezită |
1929 Calea Victorie |
1929 Circulaţie pe Calea Victorie |
1929 Dimineaţa la marginea pieţii Cârnaţarul adormit |
1929 Fanfară de tineri ţărani cântând în Cişmigiu |
1929 Foişorul de Foc |
1929 La marginea lacului îngheţat în iarna (Cişmigiu) |
1929 La umbră în Cişmigiu |
1929 Lacul Floreasca cu pescarii lui |
1929 Modernizarea şi lărgirea Aleei Mitropoliei.Mutarea clopotului mare |
1929 Modernizarea şi lărgirea Aleei Mitropoliei. |
1929 Parcul Herăstrău.Peisaj hibernal |
1929 Piaţa Lascăr Catargiu din Bucureşti |
1929 Plug de zăpadă la urma tramvaiului în iarna |
1929 Pod în Cişmigiu Iarna |
1929 Primul refugiu pietonal construit de Societatea de Transporturi Bucureşti |
1929 Primul stop electric introdus în Bucureşti în vara la intersecţia Bd. Elisabeta- Calea Victoriei |
1929 Strada Lipscani. |
1929 Viscol în Parcul Carol. |
1929 Vânzătorul de limonată îşi improviza prăvălia în piaţa în orice loc |
1930 Aspect în jurul pieţii dimineaţa |
1930 Blocul Cartea Românească |
1930 Bulevardul Elisabeta |
1930 Calea Rahovei cu vedere generală spre dealul Mitropoliei |
1930 Celebra cârciumă Hanul la Roşioru |
1930 Librăria franceză la parterul hotelului Splendid de pe Calea Victoriei. |
1930 Palatul Socieăţii Generale a Funcţionarilor Publici din Piaţa Victoriei |
1930 Piaţa Senatului |
1930 Piaţa Senatului |
1930 Piaţa Teatrului Naţional din Bucureşti |
1930 Pod peste Dâmboviţa în Piaţa Senatului cu blocul Agricola-Fonciara. Opereta Pe fundal. |
1930 Prăvălii pe strada Carol, Pavoazarea Capitalei(secţia metalurgie),Coafură-Frizerie |
1930 Str. Lipscani |
1930 Str. Sărindar, sediul redacţiilor majorităţii ziarelor din Bucureşti. În stânga Teatrului de reviste Alhambra. În dreapta sediul ziarelor A |
1930 Strada Clemenţei |
1934 Banca Natiunei si Palatul Regal |
1932 Aleea Patriarhiei cu statuia Lupoaicei lângă clopotniţă |
1932 Aleea Patriarhiei |
1932 Bulevardul Elisabeta [văzut noaptea] |
1932 Teatrul Naţional după amenajarea squarului |
1933 |
1933 Dărâmarea Circului Sidoli din Bucureşti |
1933 |
1933 |
1933 |
1934 Expoziţia târg a industriei româneşti din Parcul Carol |
1935 Alee în Parcul Carol |
1935 Alee în Parcul Carol |
1935 Blocul Carlton |
1935 Bulevardul [Gheorghe] Brătianu |
1935 Casă maramureşeană în Parcul Carol. |
1935 Cercul Militar cu piaţa în prima formă |
1935 Clădirea Palatului |
1935 Fundaţia Dalles |
1935 Halele Centrale şi Piaţa Bibescu Vodă |
1935 iarna la dealul patriarhiei cu statuia lui Barbu Catargiu |
1935 Intrarea [în] pasajul Comedia |
1935 La intrarea în piaţa Bibescu Vodă se află cel puţin un ghicitor cu planeta |
1935 Librăria franceză la parterul hotelului Splendid de pe Calea Victoriei. |
1935 Lucrări de amenajare a zonei Dâmboviţei |
1935 Lucrările de amenajare a râului Dâmboviţa |
1935 Maroane, castane prăjite pe bd. Elisabeta |
1935 Monumentul Eroilor Corpului Didactic de la şosea |
1935 Moscheea din Parcul Carol |
1935 Moscheea din Parcul Carol |
1935 Moscheea, Turnul lui Vlad Ţepeş şi restaurantul din Parcul Carol |
1935 Muzeul Militar din Parcul Carol |
1935 Muzeul Militar din Parcul Carol |
1935 Muzeul tehnic din Parcul Carol |
1935 Palatul Cercul Militar Naţional |
1935 Palatul Ministerului Lucrărilor Publice din Bucureşti |
1935 Parcul Carol.Vedere generală.Bucureşti |
1935 Pavilionul Industriei din Parcul Carol I |
1935 Pe Calea Victoriei |
1935 Piaţa Mare din Bucureşti |
1935 Piaţa Mare în deceniul al patrulea al secolului al XX lea, în timpul lucrărilor de amenajare a râului Dâmboviţa |
1935 Piaţa Universităţii din Bucureşti, văzută din Piaţa I.C. Brătianu |
1935 Strada Căuzași şi Splaiul Unirii |
1935 Tramvaiul pe str. Academiei |
1935 Ultima clădire fără etaj pe bd. Brătianu |
1935 Vedere din Piaţa Teatrului Naţional din Bucureşti spre strada Regală |
1935 Vedere generală a Parcului Carol |
1936 Faţada palatului regal din Bucureşti |
1938 Iarna |
1938 Iarna |
1938 Iarna |
1960 Calea Victoriei vedere din curtea Muzeului Naţional de Artă al României |
1960 Case pe bulevardul George Coşbuc |
1966 Bulevardul Gheorghe Magheru vedere spre Piaţa Romană |
1966 Intrarea în vechea sală a Teatrului Ţăndărică, în timpul demolării |
1966 Muzeul R.P.R. de artă |
1966 Teatrul Ion Creangă din Piaţa Amzei |
1968 Blocuri vechi la începutul Magistralei lângă Splai |
Salutări! În imaginea localizată ca fiind pe Podul Grant cred că de fapt este pasajul pietonal "Halta Griviţa". Jos pălăria pentru site, pentru ceeea ce faceţi!
ReplyDeleteMultumesc! Arhiva digitala avea "1927 Podul Grant" drept explicatie. Nu stiu sincer, daca este sau nu. Avind in vedere ca anul este 1927 oare nu este posibil?
DeleteFoarte frumos
ReplyDeleteBună seara. Care este sursa acestor imagini, vreun album de epocă? Și cum se procedează dacă aș vrea să includ vreuna dintre fotografii într-o publicație actuală? Vă mulțumesc.
ReplyDeleteAcum am văzut că era scris în articol de fotografii că se găsesc la Sadoveanu sau Academia Română. Aveți idee dacă imaginea cu denumirea „1928 Vedere din Piaţa Mare” este de la Academie?
DeleteOf, ce belea cu Arhiva Foto Nicolae Ionescu, pentru că fotograful nu și-a datat fotografiile, iar cei pe mâna cărora au intrat fotografiile au comis multe erori de datare!... Mi-am dat seama de câteva dintre ele, dar cred că sunt și erori pe care nu le pot sesiza!
ReplyDeleteThanks for posting this
ReplyDelete