| Subiect: | Bd. Coltei | Autor: | Cornel D. | |
| Perioada: | 1897-1907 | Foto: | Diverse | |
| Adresa: | Contributii: | |||
| . |
Ulita si mai tarziu strada si Bd. Coltei este un nume de mult disparut din nomenclatura strazilor bucurestene. Mai precis ultima data numele a fost folosit in 1934.
In jur de 1700 toata zona la nord de Biserica Sf. Gheorghe facea parte din moșia clucerului Colțea Doicescu. Intre 1703 și 1707, spătarul Mihail Cantacuzino construieste un spital și o școală pe mosiile lui Colțea Doicescu. Ulita care trece pe mosia acestuia se va numi Ulita si mai tarziu Strada Coltei.
Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, datorita tarficului marit din centrul orasului mai ales pe axa sud-nord, si care era aproape in totalitate acaparat de Calea Victoriei, o noua axa Nord-Sud devine o necesitate. Primarul Emanoil Pache Protopopescu studiază o variantă de creare a unei noi artere „care să fie largă si totodată o podoabă a Capitalei”.
"Noua" artera proiectata intre Piata Unirii si Piata Victoriei va purta numele de Bd. Coltei.
Proiectul este prezentat ca propunere si apare în Planul Orăscu 1892 și 1893. Bulevardul urmând a avea un diametru de 40 m. lăţime. Din cauza costurilor ridicate proiectul nu este pus in aplicare. Deabea doi ani mai tarziu in timpul primarului Nicolae Filipescu (9 februarie 1893-7 octombrie 1895) proiectul incepe sa fie implementat.
Sambata, 26 mai 1894 primarul Nicolae Filipescu prezentarea proiectului in fata consiliului comunal. Propunerea nu a fost bine primita si in zilele urmatoare ziarele au preluat stirea prezentand-o intr-o lumina total nefavorabila. Se pare ca primaria a votat o lege speciala in 1894 pentru continuarea proiectului.
Construirea noului bulevard se va face in trei faze: 1. Intre Piata Victoriei si Piata Romana; 2. Piata Romana si Piata N. Balcescu (de astazi) si 3. Piata N. Balcescu si Piata Mare. Costul primului tronson se calculase a fii 5.000.000 lei.
Perioada în care la conducerea Capitalei este primarul Nicolae Filipescu se concretizează prin începerea primului tronson al axei nord-sud, reprezentat de Bulevardul Lascăr Catargiu(de astazi). Bulevardul avea o secțiune diferită fata de celelalte artere bucurestene, părţile carosabile sunt de 9 m. lățime, având la mijloc un spațiu de 8 m., prevăzut pe margini cu două şiruri plantaţie aliniament. Pe axul de simetrie al arterei era folosit pentru promenadă şi plimbări călare.
În realizarea bulevardului, prima acţiune practică, după procedurile de expropriere și de întocmire a proiectului tehnic, a fost executarea suprafeţelor carosabilului („căruţabilului”) şi a trotuarelor. Ca soluţie de pavare a părţii carosabile se impune de primărie prin Caietul de sarcini, piatra cioplită – cubică. Reprezentanţa bucureşteană a antreprizei vieneze Neuchatel Asphalte Company Limited câştigă licitaţia pentru asfaltarea trotuarelor. Bulevardul Colţea beneficiază de proiect de iluminare electrică prin amplasare de stâlpi de o parte și de alta. Alimentarea cu energie electrică se făcea prin cablu aerian de la uzina Grozăveşti.
Retragerea de 4 m. a fronturilor construite a fost obligatorie, spaţiul fiind organizat ca grădină de faţadă. Din punctul de vedere al istoricului locuinţei moderne din Bucureşti, aici apar primele exemple de vile bucureştene.
În primii ani (1897-1898) construcțiile au fost ridicate la capătul dinspre Piața Victoriei. Între cele două rotonde (Romană-Victoriei) este o distanță de aproximativ un kilometru, lățimea bulevardului a fost stabilită la 30 m., iar pe centrul lui fiind amenajată inițial zona de plimbare pietonală, mărginită de arbori și în lateral zonele carosabile, pe care se circula cu tramvaie trase de cai.
Primarul C. F. Robescu (1 ianuarie 1896-aprilie 1899) dispune Consiliului Comunal terminarea acestui prim tronson, numit în această perioadă Bulevardul Colţei(astazi Lascăr Catargiu}, şi suspendarea celorlalte două porţiuni din motive financiare.
Urmatorul tronson este inceput in timpul primarului Mihai G. Cantacuzino (decembrie 1904-martie 1907) dar nu este terminat in intregime din cauza lipsei de fonduri. Portiunea dintre Str. Sapientei(C. A. Rosetti) si Str. Mercur(Pictor Verona) este terminata si numele initial este tot Bd. Coltei. Deabea deceniul urmator se continua taierea bulevardului pana la Piata Romana. Acest tronson primeste numele de Bd. I. C. Bratianu la putin timp dupa finisare.
Revenind la Str. Coltei, tronsonul care se afla la nord de actuala Piata Nicolae Balcescu a purtat acest nume pana in 1896 an in in care devine Str. I. C. Bratianu iar dupa instalarea Monumentului I. C. Bratianu devine Bd. I. C. Bratianu.
Deabea spre sfarsitul deceniului 3 tronsonul intre Piata Romana si Piata I. C. Bratianu(N. Balcescu de astazi) este terminat cu numele definitiv de Bd. I. C. Bratianu.
In 1931 Este inaltat monumentul Tache Ionescu iar tronsonul dintre Str. C. A. Rosetti si Piata Romana este redenumit Bd. Tache Ionescu. Intre Piata I. C. Bratianu(N. Balcescu de astazi) si Str. Sapientei(C. A. Rosetti), numele ramane I. C. Bratianu. Dupa 1948, vor deveni Bd. Magheru si Bd. N. Balcescu.
In timp Bd. Coltei (Intre Piata Victoriei si Piata Romana) isi schimba numele de cateva ori. Prima schimbare apare dupa instalarea monumentului Lascar Catargiu in Piata Romana din 1907. Bulevardul primeste numele de Lascăr Catargiu incepand cu anul 1911. In acelasi timp Piata Romana devine Piata Lascar Catargiu. Intrand perioada comunista, dupa 1948, numele se schimba din nou in Bd. Ana Ipatescu. Dupa 1989 se revine la denumirea de Lascăr Catargiu.
Lucrările la noua arteră nord-sud vor continua deabea în anul 1936 când este trasat bulevardul I.C. Brătianu până la Piața Unirii, fostă a Halelor. În zona centrului istoric vor fi expropriate nu mai puțin de 111 case pentru noul bulevard, dispărând o dată cu acestea și o veche stradă bucureșteană: strada Bazaca.
Initial, la sud de Piata Bratianu(Balcescu de astazi) se afla Ulita Coltei, mai tarziu Strada Coltei. In 1922 intalnim pentru scurt timp numele de Bulevardul Coltei, dar pana in 1934 isi pastreza numele de strada. Aceasta se intindea in linie draepta pana la strada Lipscani, dupa care se rasfira in nenumarate stradute intortochiate.
In 1935 este finisat primul tronson care ajungea pana pa Str. Lipscani. Acesta primeste numele de Bd. Ionel I. C. Bratianu. Este interesant faptul ca pentru un scurt timp primeste numele de Bd. Regele Albert I.
In 1939 revine la numele numele de Bd. Ionel I. C. Bratianu.
In 1940 poarta numele de Bd. Ionel I. C. Bratianu de la Universitate pana la Str. Lipscani, iar de aici pana la Piata Mare se numeste Bd. Constantin Brancoveanu.
In anul 1942 tronsonul intre Piata Mare si Piata Ion C. Brătianu este oficialm deschis.
Dupa 1948 este rebotezat Bd. 1848 nume care il poarta pana dupa 1990 cand devine Bd. Ion C. Brătianu.
In concluzie proiectul care trebuia sa uneasca Piata Mare cu Piata Victoriei a fost terminat in perioada 1897 1942 dar intre timp, si-a pierdut numele initial de Bd. Coltei.
No comments:
Post a Comment