| Subiect: | Hotelul Bristol | Autor: | Cornel D. | |
| Perioada: | 1894-Prezent | Foto: | Diverse | |
| Adresa: | Str. Academiei Nr. 3-5 | Contributii: | ||
| . |
"Palatul" în care a funcţionat hotelul Bristol a fost proiectat de arhitectul Filip Xenopol. Acesta a fost fratele istoricului A.D. Xenopol și al diplomatului Nicolae Xenopol,primul ambasador al României în Japonia. Cladirea a fost ridicata în anul 1894. Alte cladiri importante ale arhitectuli Filip Xenopol au fost Pasajul Macca – Villacrosse și Palatul Administrativ din Râmnicu Sărat.
Primul proprietar al imobilului a fost negustorul și filantropului evreu, Max Asiel; o școala mixtă, de pe str. Sevastopol, i-a purtat pentru un timp numele.
Dupa deschidere in anul 1894, atrepriza hotelului o aveau F. Stiefler si L. Sickha. Cu alte cuvinte firma "F. Stiefler & L. Sickha" se ocupa de operatiunile de zi cu zi ale hotelului.(Epoca, seria 2, 02, nr. 0110, 17 martie 1896).
Firma hotelierilor "F. Stiefler & L. Sickha" aveau in grije si "Gradina-berarie Bristol". Se pare ca acestia au intrat in faliment in 1899 iar toate bunurile lor inclusiv mobilierul au fost vandute pentru suma de 50.000 lei D-lui Waldemar Hoeflich, pentru a acoperi suma datorata creditorilor.(România economică, 01, nr. 20, 24 octombrie 1899) Firma hoteliera "Georges" a preluat antrepriza Berariei Bristol. (Adevărul, 17, nr. 5286, 22 aprilie 1904)
Hotelul Bristol a fost unul dintre marile hoteluri bucurestene din acea perioada avand printre cele mai moderne facilitati, purtand numele de Grand Hotel Bristol. La deschidere adresa era pe Bd. Academiei, in vecinatatea "Senatului", aflat in cladirea Universitatii, si a Postei Romane aflata pe Str. Doamnei. "Hotelul era prevazut cu toate instalatiile si confortul cel mai modern precum: telefon, ascensoare bai, comisionari, omnibusuri, echipagiuri si lumina electrica. Tramwayul electric circula in fata hotelului." (F. Stiefler & L. Sickha)
Initial, la subsolul hotelului a fost deschisa o "Academie de biliard". Cu cativa ani mai inainte, se introdusese in Bucuresti, "Academia de biliard". "Cea d'intaiu Academie a fost infiintata de catre doi domni: Bratianu si Panamihalopolu. Aceasta Academie functiona cu lucatori de biliard adusi de la Paris si se baza pe pariuri." (Bucureştii de altă dată. Volumul 3 : 1901-1910 - Bacalbaşa, Constantin C.). Moda biliardulaui nu a durat decat 2-3 ani. In localul clubului de biliard a fost deschisa mai tarziu sala Cinematografului Bristol.
Initial, la subsolul hotelului a fost deschisa o "Academie de biliard". Cu cativa ani mai inainte, se introdusese in Bucuresti, "Academia de biliard". "Cea d'intaiu Academie a fost infiintata de catre doi domni: Bratianu si Panamihalopolu. Aceasta Academie functiona cu lucatori de biliard adusi de la Paris si se baza pe pariuri." (Bucureştii de altă dată. Volumul 3 : 1901-1910 - Bacalbaşa, Constantin C.). Moda biliardulaui nu a durat decat 2-3 ani. In localul clubului de biliard a fost deschisa mai tarziu sala Cinematografului Bristol.
Incepand cu anul 1900, datorita faptului ca cinematograful incepuse sa faca "valuri" in bucuresti, una din salile hotelului a fost folosita tocmai in acest scop, sub numele de Cinema Bristol.
In noaptea de Mercuripe la 7 si jumatate seara o explozie puternica ameninta Hotelul Bristol. Pasagerii sunt cuprinsi de panica. Baiatul din tutungerie din josul hotelului nebagand de seama pune foc la un pachet de iarbá de pusca. Doi raniti usor si multa spaima. (Gazeta ilustrată, 01, nr. 001, 17 decembrie 1911)
In timpul Primului Razboi Mondial, imobilul a fost rechizitionat si a fost folosit drept sediu Comandamentului armatei turcesti de ocupatie. Tot atunci sala de cinema a primit numele de "Cinema Orient". Dupa incetarea ostilitatilor cinematograful revine la numele de "Cinema Bristol".
În anul 1923 imobilul intră în reparaţii generale, impreuna cu cinematograful Bristol de la parter. Un an mai tarziu in mai 1924 hotelul se redeschide sub numele de "Hotel Esplanade". (”Lupta” din 16 mai 1924). La deschidere hotelul se afla pe Bd. Academiei Nr. 8. Proprietarul hotelului la acea vreme a fost Dl. Ing. Ignatie Mircea, care avea si imobilul din Bd. Academiei Nr. 6 in care functiona "Bodega Mircea". Familia acestuia au deschis dupa 1930 un restaurant bine cunoscut, restaurantul-terasă Mircea cel Mare, aflat pe Bdul Elisabeta nr. 2, în faţa intrării cinematografului Corso din Palatul Cercului Militar.
Hotelul se va numi pentru un timp "Hotel Espalanade Palace".
In anul 1927 Ignatie Mircea semneaza un contract cu D-l Jacob Friedmann, prin care inchiriaza D-lui Jacob Friedmann Hotelul Esplanade de la 5 Octombrie 1929 pana la 1O Octombrie 1934, cu o chirie anualä de 2.700.000 lei. (Dosarul Nr. 12.339 din 1927)
In anul 1930 se hotaraste scoaterea la vanzare a Hotelului Esplanade pentru a acoperi datoriile proprietarului Ignatie Mircea. Banca Albina a fost unul dintre principalii creditori
===
Mai jos un estras din Monitorul Oficial al României. Partea a 2-a, nr. 287, 8 decembrie 1931 cu o desctiere amanuntita a proprietatii.
Dl. Iguatie Mircea este dator Bancii "Albina" din Sibiu suma de 28.487.000 plus interes. Drept urmare proprietatile acestuia sunt scoase la vanzare pentru a acoperi suma necesara. Acestea includeau Hotelul Esplanade (fost Bristol) din Str. R. Poincare Nr. 3 colt cu Bd. Academiei Nr. 8, si imobilul din Bd. Academiei Nr. 6 in care functiona "Bodega Mircea".
"Hotel Esplanade, fost Bristol, este constructie de zid de caramida, de beton, constructie masiva, acoperita cu tabla plumbuita, si tabla de zinc, compus din 3 corpuri, cari stint insa legate intre ele, si anume: un corp principal care ocupa, fatada catre ambele strazi si doua corpuri in curte.
Corpul dela fata este compus din parter si 3 etaje, asezat in intregime pe pivnite boltite, cu planseele din boltisoare de caramida intre traverse de fier.
Spre fatada din bulevardul Acedemiei spre colt, sunt doua pivnite suprapuse.
In pivnitele dinspre strada Poincaré este instalat caloriferul cu 3 cazane (din care unul cu apa calda) si mai sunt inca, alte incaperi ca subsol si o spalatorie.
Parterul are 10 pravalii si un gang spre strada Poinearé, iar spre bulevardul Academiei are intrarea si hallul hotelului, pe jos cu mozaic, scara de marmuria, o pravalie despartita în stânga,2 incaperi pentru biururile hotelului, sala de lectura si o sala mare de bodega, luxoasa, artistic lucrata, cu coloane si bolti, cu marmura si stucatura, mozaic pe jos. Aceasta, sala însa este inchisä spre hotel si strada si are actualmente intrari numai spre sala vecina, de bodega, adica în imobilul vecin. In fundul cladirii 4 closete spre curtea interioara, deservind pravaliile.
Doua scari de serviciu pentru etaje. Trei etaje cu 84 de camere, din cari 12 cu bai alaturate, alte 8 camere mai mici pentru personalul hotelului, 4 camere de bai separate, 12 closete cu despärtituri de faianta. La fiecare etaj câte un mare hall, cu imitatie de marmura, pe jos si galerii.Camerile cu parehete de Stejar, peretii, fie tapetati,fie in ulei, lavaboul cu apa calda si rece.
Numai putine camere cu zugrhveli. Dependintele au dusumele. Pod pe toata intinderea etajelor. Imobilul are calorifer, sobe de faianta în unele camere, electricitate, lampi, policandre si diverse lampi si lustruri, ascensor electric, balcoane la etaje, cn balustrade de fier.
Partea din fund a salii mari de bodega din parterul acestui imobil formeaza un alt corp de eladire in continuare aprimului corp si are un mic etaj cu scara, si doua incaperi.
In fundul curtii un corp de cladire renovat, având odaie in curte si gura pivnitei si etaj cu 3 incaperi si bucatarie. Acest corp de cladire actualmente este lipit de imobilul alaturat din bulevardul Academiei Nr.6, formând corp comun.
Terenul pe care se aflà toatea aceste constructiuni si curtea, interioara are o suprafata de circa 1.420mp, cu urmhtoarele vecinatati:
La nord, in fata bulevardul Academiei, pe 23,85 m; la ést strada R. Poincaré, 49,10m. tesitura coltului intre strazi are 3,50m.; la vest proprietatea Ig. Mircea, 34,90m. si proprietatea bisericii Doamnei, 17,80m; la sud cu proprietatea C. Maican, azi Cladirea Româneasca, pe 37,85m.
Valoarea de 65.424.000 de lei a fost fixata pentru imobilul din strada Academiei Nr. 3, astazi strada R. Poinearé, colt cu bulevardul Academiei Nr. 8, numit Hotel Esplanade."
Vanzarea si adjudecarea sus mentionatului imobil se va face in pretoriul tribunalului Ilfov, în ziua de 15 Mártie 1932, ora 13.
In anul 1934 se infiinteaza "Societate anonima romana Hotel "Esplanade"", cu sediul pe Str. Eduard Quinet Nr. 6 (B-dul Acaderniei Nr. 8 in 1937). Iacob Friedmann este unul dintre actionarii principali ai societatii. Se pare insa ca aceasta societate actiona sub tutela "Bancii Albina' aceasta fiind principalul investitor.
La data de 26 octombrie 1940 Comandamentului German ocupa localul Prefecturii Judetului Ilfov din strada Ilfov nr. 6. In aceasta situatie Prefectura Judetului Ilfov are nevoie de un nou sediu. In decembrie 1940, Comisia Mixta de Rechizitii rechizitioneaza? contra unei chirii platite companiei SAR Hotel Espanade, hotelul in care se instaleaza Prefectura Judetului Ilfov. (Gazeta Municipală 09, nr. 445, 3 noiembrie 1940)
In 1941 societatea a suferit o pierdere de 358.000 lei.
In martie 1941 "Banca Albina" din Sibiu care avea o mare parte din actiunile Societatii "Hotel Esplanade" cumpara in totalitate SAR "Hotel Esplanade", care insa continua sa opereze afacerea sub acelasi nume.
In timpul bombardamentelor anglo-americane din 15 aprilie 1944 si germane din 24 august 1944 cladirea este destul de grav avariata. In aceasta situate Prefectura Judetului Ilfov este nevoita sa paraseasca cladirea.
In perioada imediat urmatoare dupa razboi imobilul este total renovat.
In februarie 1949 Societate anonima romana Hotel "Esplanade" intra in lichidare. (Monitorul Oficial al României. Partea a 2-a, 117, nr. 032, 8 februarie 1949)
În anii socialismului, în imobilul în care a funcţionat Hotelul Bristol, Esplanade şi-a avut sediul şi Institutul Proiect Bucureşti.
Primăria Capitalei a aprobat la începutul anului 2019 proiectul prin care va renaște Hotel Bristol.
Clădirea de aproape 5.000 de metri pătrați este monument istoric din anul 2004. La finalul consolidării, clădirea va redeveni hotel de 4 stele, cu toate dotările necesare.
Adresa imobilului a variat in timp. Initial pe Str. Academiei Nr. 3, in 1924 devine Bd. Academiei Nr. 8, din nou Str. Academiei Nr. 3 in 1929, Str. R. Poincare Nr. 3 in 1930 si B-dul Regele Carol I dupa 1931. Astazi adresa este Bd. Regina Elisabeta Nr. 11.
În anul 1923 imobilul intră în reparaţii generale, impreuna cu cinematograful Bristol de la parter. Un an mai tarziu in mai 1924 hotelul se redeschide sub numele de "Hotel Esplanade". (”Lupta” din 16 mai 1924). La deschidere hotelul se afla pe Bd. Academiei Nr. 8. Proprietarul hotelului la acea vreme a fost Dl. Ing. Ignatie Mircea, care avea si imobilul din Bd. Academiei Nr. 6 in care functiona "Bodega Mircea". Familia acestuia au deschis dupa 1930 un restaurant bine cunoscut, restaurantul-terasă Mircea cel Mare, aflat pe Bdul Elisabeta nr. 2, în faţa intrării cinematografului Corso din Palatul Cercului Militar.
Hotelul se va numi pentru un timp "Hotel Espalanade Palace".
In anul 1927 Ignatie Mircea semneaza un contract cu D-l Jacob Friedmann, prin care inchiriaza D-lui Jacob Friedmann Hotelul Esplanade de la 5 Octombrie 1929 pana la 1O Octombrie 1934, cu o chirie anualä de 2.700.000 lei. (Dosarul Nr. 12.339 din 1927)
In anul 1930 se hotaraste scoaterea la vanzare a Hotelului Esplanade pentru a acoperi datoriile proprietarului Ignatie Mircea. Banca Albina a fost unul dintre principalii creditori
===
Mai jos un estras din Monitorul Oficial al României. Partea a 2-a, nr. 287, 8 decembrie 1931 cu o desctiere amanuntita a proprietatii.
Dl. Iguatie Mircea este dator Bancii "Albina" din Sibiu suma de 28.487.000 plus interes. Drept urmare proprietatile acestuia sunt scoase la vanzare pentru a acoperi suma necesara. Acestea includeau Hotelul Esplanade (fost Bristol) din Str. R. Poincare Nr. 3 colt cu Bd. Academiei Nr. 8, si imobilul din Bd. Academiei Nr. 6 in care functiona "Bodega Mircea".
"Hotel Esplanade, fost Bristol, este constructie de zid de caramida, de beton, constructie masiva, acoperita cu tabla plumbuita, si tabla de zinc, compus din 3 corpuri, cari stint insa legate intre ele, si anume: un corp principal care ocupa, fatada catre ambele strazi si doua corpuri in curte.
Corpul dela fata este compus din parter si 3 etaje, asezat in intregime pe pivnite boltite, cu planseele din boltisoare de caramida intre traverse de fier.
Spre fatada din bulevardul Acedemiei spre colt, sunt doua pivnite suprapuse.
In pivnitele dinspre strada Poincaré este instalat caloriferul cu 3 cazane (din care unul cu apa calda) si mai sunt inca, alte incaperi ca subsol si o spalatorie.
Parterul are 10 pravalii si un gang spre strada Poinearé, iar spre bulevardul Academiei are intrarea si hallul hotelului, pe jos cu mozaic, scara de marmuria, o pravalie despartita în stânga,2 incaperi pentru biururile hotelului, sala de lectura si o sala mare de bodega, luxoasa, artistic lucrata, cu coloane si bolti, cu marmura si stucatura, mozaic pe jos. Aceasta, sala însa este inchisä spre hotel si strada si are actualmente intrari numai spre sala vecina, de bodega, adica în imobilul vecin. In fundul cladirii 4 closete spre curtea interioara, deservind pravaliile.
Doua scari de serviciu pentru etaje. Trei etaje cu 84 de camere, din cari 12 cu bai alaturate, alte 8 camere mai mici pentru personalul hotelului, 4 camere de bai separate, 12 closete cu despärtituri de faianta. La fiecare etaj câte un mare hall, cu imitatie de marmura, pe jos si galerii.Camerile cu parehete de Stejar, peretii, fie tapetati,fie in ulei, lavaboul cu apa calda si rece.
Numai putine camere cu zugrhveli. Dependintele au dusumele. Pod pe toata intinderea etajelor. Imobilul are calorifer, sobe de faianta în unele camere, electricitate, lampi, policandre si diverse lampi si lustruri, ascensor electric, balcoane la etaje, cn balustrade de fier.
Partea din fund a salii mari de bodega din parterul acestui imobil formeaza un alt corp de eladire in continuare aprimului corp si are un mic etaj cu scara, si doua incaperi.
In fundul curtii un corp de cladire renovat, având odaie in curte si gura pivnitei si etaj cu 3 incaperi si bucatarie. Acest corp de cladire actualmente este lipit de imobilul alaturat din bulevardul Academiei Nr.6, formând corp comun.
Terenul pe care se aflà toatea aceste constructiuni si curtea, interioara are o suprafata de circa 1.420mp, cu urmhtoarele vecinatati:
La nord, in fata bulevardul Academiei, pe 23,85 m; la ést strada R. Poincaré, 49,10m. tesitura coltului intre strazi are 3,50m.; la vest proprietatea Ig. Mircea, 34,90m. si proprietatea bisericii Doamnei, 17,80m; la sud cu proprietatea C. Maican, azi Cladirea Româneasca, pe 37,85m.
Valoarea de 65.424.000 de lei a fost fixata pentru imobilul din strada Academiei Nr. 3, astazi strada R. Poinearé, colt cu bulevardul Academiei Nr. 8, numit Hotel Esplanade."
Vanzarea si adjudecarea sus mentionatului imobil se va face in pretoriul tribunalului Ilfov, în ziua de 15 Mártie 1932, ora 13.
In anul 1934 se infiinteaza "Societate anonima romana Hotel "Esplanade"", cu sediul pe Str. Eduard Quinet Nr. 6 (B-dul Acaderniei Nr. 8 in 1937). Iacob Friedmann este unul dintre actionarii principali ai societatii. Se pare insa ca aceasta societate actiona sub tutela "Bancii Albina' aceasta fiind principalul investitor.
La data de 26 octombrie 1940 Comandamentului German ocupa localul Prefecturii Judetului Ilfov din strada Ilfov nr. 6. In aceasta situatie Prefectura Judetului Ilfov are nevoie de un nou sediu. In decembrie 1940, Comisia Mixta de Rechizitii rechizitioneaza? contra unei chirii platite companiei SAR Hotel Espanade, hotelul in care se instaleaza Prefectura Judetului Ilfov. (Gazeta Municipală 09, nr. 445, 3 noiembrie 1940)
In 1941 societatea a suferit o pierdere de 358.000 lei.
In martie 1941 "Banca Albina" din Sibiu care avea o mare parte din actiunile Societatii "Hotel Esplanade" cumpara in totalitate SAR "Hotel Esplanade", care insa continua sa opereze afacerea sub acelasi nume.
In timpul bombardamentelor anglo-americane din 15 aprilie 1944 si germane din 24 august 1944 cladirea este destul de grav avariata. In aceasta situate Prefectura Judetului Ilfov este nevoita sa paraseasca cladirea.
In perioada imediat urmatoare dupa razboi imobilul este total renovat.
In februarie 1949 Societate anonima romana Hotel "Esplanade" intra in lichidare. (Monitorul Oficial al României. Partea a 2-a, 117, nr. 032, 8 februarie 1949)
În anii socialismului, în imobilul în care a funcţionat Hotelul Bristol, Esplanade şi-a avut sediul şi Institutul Proiect Bucureşti.
Primăria Capitalei a aprobat la începutul anului 2019 proiectul prin care va renaște Hotel Bristol.
Clădirea de aproape 5.000 de metri pătrați este monument istoric din anul 2004. La finalul consolidării, clădirea va redeveni hotel de 4 stele, cu toate dotările necesare.
Adresa imobilului a variat in timp. Initial pe Str. Academiei Nr. 3, in 1924 devine Bd. Academiei Nr. 8, din nou Str. Academiei Nr. 3 in 1929, Str. R. Poincare Nr. 3 in 1930 si B-dul Regele Carol I dupa 1931. Astazi adresa este Bd. Regina Elisabeta Nr. 11.
In timp la parterul hotelului au functionat diferite magazine: "La Doi Cocosi", magazin de coloniale(1896), Beraria "Bristol(1904), Cafeneaua Bristol(1909), "Arie" Magazin special de cafea (1909), Magazin de lenjerie fina(1931), Drogherie, La Marculescu(1941).
De mentionat faptul ca vis-a-vis pe Bd. Academiei se afla faimoasa gradina restaurant "La carpati", precedata la aceiasi adresa, in jur de 1900 de Gradina Hugo(Adevărul, 16, nr. 4962, 25 mai 1903).
Gradina Hugo la randul ei a fost precedata de "Beraria Noua" deschisa in octombrie 1897. (Epoca, seria 2, 03, nr. 590, 19 octombrie 1897).
In incinta hotelului dea lungul vremii si-au avut domiciliul senatori, deputati, oameni politici si financieri, cadre militare.
Cinema Bristol si orient
Dupa cum am mentionat mai sus dupa anul 1900 au inceput sa aiba succes proiectiile cinematografice.
Neavand sali dedicate pentru acest scop, filmele erau proiectate in sali inchiriate de la companiile teatrale sau in gradini de vara ale anumitor restaurante.
Sala de cinema a hotelului Bristol a fost printre primele sali care au servit strict acest mediu, cinematograful. Asa dupa cum am mentionat sala a fost initial folosita drept club de biliard.
Coproprietari ai Cinematografului Brietol au fost doi domni intreprinzatori care au intuit dezvoltarea masiva a cinematografului in anii urmatori. Acestia au fost D-l Antonio Machnich si D-l Ing. Celestino Costa. Acestia au fost coproprietarii cinematografelor Doamnei, Bristol si Buzesti. Antonio Machnich a fost si proprietarul firmei Volta-Film.
Cinematograful functiona inca sub acest nume in vara anului 1917. O data cu intrarea trupelor de ocupatie in Bucuresti in iarna aceluiasi an, Hotelul Bristolm devine resedinta trupelor otomane de ocupatia, iar cinematograful devine "Cinema Orient".
Dupa anul 1920 apare din nou sub numele de Cinema Bristol, cu adresa pe Bd. Academiei Nr. 8.
În spatele hotelului a existat o curte interioara folosită începând de la 1902 pentru diverse spectacole, în special de teatru, si chiar de film.
Nu am prea multe informatii despre soarta cinematografului.
Neavand sali dedicate pentru acest scop, filmele erau proiectate in sali inchiriate de la companiile teatrale sau in gradini de vara ale anumitor restaurante.
Sala de cinema a hotelului Bristol a fost printre primele sali care au servit strict acest mediu, cinematograful. Asa dupa cum am mentionat sala a fost initial folosita drept club de biliard.
Coproprietari ai Cinematografului Brietol au fost doi domni intreprinzatori care au intuit dezvoltarea masiva a cinematografului in anii urmatori. Acestia au fost D-l Antonio Machnich si D-l Ing. Celestino Costa. Acestia au fost coproprietarii cinematografelor Doamnei, Bristol si Buzesti. Antonio Machnich a fost si proprietarul firmei Volta-Film.
Cinematograful functiona inca sub acest nume in vara anului 1917. O data cu intrarea trupelor de ocupatie in Bucuresti in iarna aceluiasi an, Hotelul Bristolm devine resedinta trupelor otomane de ocupatia, iar cinematograful devine "Cinema Orient".
Dupa anul 1920 apare din nou sub numele de Cinema Bristol, cu adresa pe Bd. Academiei Nr. 8.
În spatele hotelului a existat o curte interioara folosită începând de la 1902 pentru diverse spectacole, în special de teatru, si chiar de film.
Nu am prea multe informatii despre soarta cinematografului.
Links: 1,
 |
| Noul construit Hotel Bristol La intersectia Bd. Universitatei cu Str. Academiei in 1899 |
 |
| 1899 |
 |
| 1900 |
 |
| 1902 |
 |
| 1904 |
 |
| 1906 |
 |
| 1906 |
 |
| 1907 |
 |
| 1910 |
 |
| 1912 |
 |
| 1918 Cinema Orient |
 |
| 1919 |
 |
| 1919 |
 |
| 1932 |
 |
| 1942 |
 |
| 2020 |
 |
| 2025 |
 |
| 1931 |
 |
| 1909 |
 |
| Gradina Bristol Epoca, seria 2, 04, nr. 769, 23 mai 1898 |
 |
| Epoca, seria 2, 02, nr. 0110, 17 martie 1896 |
 |
| Beraria Bristol Adevărul, 17, nr. 5286, 22 aprilie 1904 |
 |
| Adevărul, 27, nr. 8854, 9 mai 1914 |
 |
| Adevărul 25 ianuarie 1925 |
 |
| 1931 |
 |
| 1924 |
 |
| 1909 |
 |
| Viaţa Cinematografică 1, nr. 2, 25 martie 1914 |
 |
| Adevărul, 33, nr. 11014, 23 ianuarie 1920 |
 |
| Cinema Bristol Adevărul, 33, nr. 11227, 4 noiembrie 1920 |
 |
| 1917 |
 |
| Cinema Orient 24 Januar 1918 |
No comments:
Post a Comment