Once Upon A Time in Bucharest: Luna Bucurestilor 1935-1940 Part II

Bits And Bites

“Luna Bucurestilor" – cea mai mare sarbatoare a Capitalei

Articolul a aparut in Dilema veche nr. 234, 7 august, 2008.
Autor: Andrei Ciurcanu

Anul acesta se împlinesc 70 de ani de la un grandios eveniment din istoria Capitalei, care a adus, într-o singura zi, peste 200.000 de vizitatori. Cîti dintre bucurestenii de azi îsi mai aduc aminte de “Luna Bucurestilor”? De primele focuri de artificii în capitala de pe malul Dîmbovitei, de expozitiile fastuoase, raliurile, concursurile sportive si spectacolele de teatru? O luna în care locuitori din toate colturile tarii se adunau între 9 mai – 9 iunie sa petreaca si sa se distreze, pentru ca Bucurestii erau în sarbatoare. Si din 1948 pîna azi nici vorba ca vreun eveniment sa-i mai fi egalat amploarea si sa fi adunat atît amar de lume.

Un succes din primul an. Ideea organizarii “Lunii Bucurestiului” a fost lansata în 1934 de primarul general al Capitalei de atunci, Al. G. Donescu. Avea ca scop crearea unei legaturi între locuitorii României – prin expozitii, evenimente culturale si premiere în lumea tehnologiei.

Prima editie, cea din 1935, s-a bucurat de un asemenea succes încît numarul vizitatorilor a depasit 100.000. Ziarele vremii anuntau ca “în curînd vom avea o luna a Brailei, una a Galatilor, o luna a Iasilor si una a Craiovei. Desigur ne as-teptam si la o luna a Gaiestilor, una a Mizilului si asa mai departe” (Gazeta Municipala, 1935).

“În cîteva luni au ridicat un oras întreg”. Pregatirile pentru prima “Luna a Bucurestiului” au început înca din primavara lui ‘?35. Linistea din Parcul Carol I a fost înghitita de huruitul utilajelor si forfota muncitorilor. Dupa cinci luni de munca asidua, parcul a fost luat cu asalt de vizitatori din toata tara. Principala atractie a fost cartierul vechi. La ordinul regelui Carol al II-lea, a fost reconstituita o ulita bucuresteana, cu Turnul Coltei, Casa Antim cu tipografia lui C.A. Rosetti, Hanul Manuc sau biserica Sf. Gheorghe cel Nou. Si, pentru ca spectacolul sa fie desavîrsit, în fiecare seara erau organizate reprezentantii puse în scena de actori ai Teatrului National, care au readus “pe ulita” boierii, jupînitele, mascaricii, lautarii si vînzatorii ambulanti. Putini bucuresteni mai stiu de aceste povesti. Batrînii s-au dus de mult, dar amintirea acelor vremuri a ramas în mintea copiilor de odinioara, a pensionarilor de azi. “Aveam 12 ani pe atunci. Un astfel de eveniment nu ai cum sa-l uiti toata viata. Va dati seama, copil fiind, eram absolut consternat de tot ceea ce vedeam acolo. În cîteva luni au ridicat un oras întreg” – spune cu mirare în glas dl Constantin, ajuns acum la 85 de ani. “Mi-a platit tata vreo 30 de lei pe un fel de abonament si o luna de zile, cît a tinut TscandalulÂ» n-am mai dat pe la scoala” – rîde gutural pensionarul.

Prima manifestare internationala. Un an mai tîrziu, în 1936, evenimentul s-a mutat pe Lacul Herastrau, între Arcul de Triumf si pasajul de cale ferata de lînga Vila Minovici. Pentru prima data în istoria tarii de dupa 1866, românii au putut lua contact cu istoria familiei regale. În pavilionul regalitatii au fost expuse postalionul cu care venise în 1866 regele Carol I în România, automobilul cu numarul 30, utilizat de regele Ferdinand pe front în primul razboi mondial si avionul în care a calatorit regele Carol al II-lea spre Bucuresti în 1930. Românii veniti din toata tara au putut vizita expozitia “Satul Românesc”, actualul Muzeu al Satului, si au urmarit pe Aerodromul de la Baneasa mitingul international de aviatie si focurile de artificii. Tot atunci au fost introduse pe lista de expozitii si tarile Micii Întelegeri, Iugoslavia si Cehoslovacia, care au organizat în anii urmatori “Luna Belgradului” si “Luna Praga”, la care a fost invitata sa participe si capitala României.

Record de vizite: 200.000 de participanti într-o zi. Anii urmatori au adus noi proiecte urbanistice – asanarea Lacului Floreasca si sistematizarea rîului Colentina. Tot atunci, în prezenta marinarilor adusi tocmai de la Constanta, a fost lansat primul vaporas pe apele ce înconjoara Bucurestiul. Cu fiecare eveniment însa au crescut asteptarile vizitatorilor, dar si costurile investitiilor. Presa locala anunta ca “pentru “Luna Bucurestilor” din anul 1938 devizul pentru pavilioanele de beton ale viitoarei expozitii se ridica la 25 de milioane de lei” (Gazeta Municipala), o suma care depasea toate asteptarile presei.

În 1938, la presiunea societatii civile, dar si a celor care se opuneau acestui eveniment, s-a renuntat la costisitoarele investitii, celebrarea a 20 de ani de la Marea Unire urmînd sa evoce cele trei momente principale (1600, 1859, 1918) care au dus la aparitia României Mari. Printre exponate se aflau documente si arme apartinînd lui Mihai Viteazul, Al. I. Cuza si documente referitoare la Marea Unire de la 1918. Presa vremii anunta ca pentru prima data, din 1935, organizatorii au fost depasiti de numarul de vizite: aproape 200.000 de oameni într-o singura zi. Asta în conditiile în care organizatorii “Noptii Muzeelor” de anul acesta s-au declarat depasiti de numarul vizitatorilor: 100.000.

Primul spectacol de televiziune. Anul 1938 a adus în România si primul Salon al automobilului si aviatiei. Reclama de care a beneficiat “Luna Bucurestilor” peste hotare a trezit interes unor firme din Europa, precum Mercedes Benz, Renault si CitroÃ«n care, într-un pavilion special amenajat, si-au prezentat motoarele, alaturi de produsele uzinelor Malaxa si ale Societatii Leonida. Premiera absoluta însa a ramas, dupa cum arata presa locala, “transmiterea imaginilor prin telegrafie fara fir, simultan cu sunetul… denumirea procedeului fiind cunoscuta: televiziune”.

“Amanunte nu stiu sa va dau, va dati seama, au trecut 70 de ani de atunci” – îsi framînta dna Aurelia mintile în cautarea unor fragmente de memorie. “Cert este ca tata – eram venita cu parintii si-mi aduc bine aminte, pentru ca pe el îl impresionai foarte greu, era un om dur, de formatie militara -, a ramas înmarmurit la ceea ce se întîmpla si a exclamat: “Iata ce poate nascoci mintea umana!” – povesteste bucuresteanca.

Demonstratia a fost facuta cu aparatura Phillips si a fost prezentata de presa locala ca un moment unic. “Din pricina ca în tara nu exista un post permanent de emisiune pentru televiziune, experientele actuale din cadrul “Lunei Bucurestilor” vor ramîne unicele pentru cel putin 20 de ani” – scria Gazeta Municipala.

Al doilea razboi mondial si sfîrsitul. Începînd cu 1939, “Luna Bucurestilor” a început sa piarda din fast si din vizitatori. Apropierea celui de-al doilea razboi mondial si tensiunea de la nivelul politic au avut impact asupra bugetului evenimentului care a fost din ce în ce mai saracit. “Luna” a disparut astfel în vara lui 1940 din viata bucurestenilor. Au mai existat tentative de reabilitare a acestui eveniment, însa nimic nu s-a putut ridica la nivelul investitiilor si amplorii programului pregatit în perioada 1935-1938.

Prima sistematizare a Capitalei. Prima “Luna a Bucurestiului”, cea din 1935, a fost, din multe puncte de vedere, unul dintre cele mai spectaculoase evenimente. Alaturi de Cartierul Vechi si carele alegorice, pavilionul cadastral a atras si el multi vizitatori. Aici a fost prezentata, pentru prima data, prin fotografii, diorame si machete, evolutia orasului de la începuturi si pîna la sfîrsitul secolului al XX-lea.

Piesa de rezistenta a fost macheta în suprafata de 100 mp a Capitalei în care erau prezentate principalele modificari ce urma sa fie facute arterelor de circulatie si pietelor Capitalei, dupa aplicarea planului de sistematizare: noi cartiere si dezvoltari urbanistice.

Tot atunci era anuntata sistematizarea Tîrgului Mosilor, Piata Academiei, prelungirea B-dului Bratianu de la Scoala de Razboi la Podul Serban-voda. Macheta de 100 mp a fost catalogata, dupa 1948, drept pierduta. Multe voci din domeniul urbanismului si arhitecturii sînt de parere ca aceasta a disparut în vremea lui Ceausescu. Se pare ca dictatorul a preluat ideile promovate din timpul lui Carol al II-lea, dupa care a facut pierduta macheta.

Exista discutii legate de ideile “furate” de Ceausescu, printre care se numara sistematizarea Dîmbovitei, amplasarea unei eventuale Case a Poporului, construirea metroului, amenajarea unor mari bulevarde care sa lege principalele puncte ale Capitalei.”

========================

Presa vremii descria Luna Bucurestiului ca fiind „una din cele mai rodnice idei care a avut darul sa ne lege mai puternic de Capitala prin cunostinta trecutului, atragerea atentiei asupra prezentului si larga viziune a viitorului”.

Planul Expozitiei urbanistice din Parcul Carol organizat cu prilejul Lunii Bucurestilor - editia 1935

Luna Bucurestilor 1935 Lucrările de amenajare

(Luna Bucureştilor, 1936) Batzaria, comisar al Lunii Bucureştilor, Donescu, primarul Capitalei, Regele Carol II

Fântâna Mioriţa este un monument din Bucureşti, pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, în faţa Muzeului de Artă Populară Prof. Dr. Nicolae Minovici. Construcţia a fost executată după planurile arhitectului Octav Doicescu, mozaicurile cu care este înfrumeseţat monumentul sunt realizate de Miliţa Petraşcu. Aceste mozaicuri sunt o ilustraţie a baladei Mioriţa, numele baladei fiind împrumutat şi pentru numele monumentului.

Fântâna a fost inaugurată în 1936 cu ocazia manifestărilor din cadrul Lunii Bucureştilor1936.

=======================================================

LUNA BUCUREŞTILOR 1936 - Afişe

========================================================

1936 Pavilionul Regalităţii si Pavilionul România - Cehoslovacia - Iugoslavia

1936 Pavilionul Regalităţii si Pavilionul Micii Înţelegeri - Cehoslovacia

1936 Stâlpii decorativi de la intrarea Expoziţiei si Curtea de Onoare a Expoziţiei

Aceste cladiri proiectate de Arh. Octav Doicescu au fost ridicate special pentru Expozitia "Luna Bucurestilor 1936" în Parcul National Regele Carol al II-lea (Herastrau). Dupa încheierea expozitiei care a durat o luna de zile, ele au fost demolate.

==================================

Carti Postale comemoriind Luna Bucurestilor