| Subiect: | ...... | Autor: | ..... | |
| Perioada: | 19.. | Foto: | ||
| Localizare: | ...... | Contributii: | ||
| . |
Albia Dambovitei, care traversa orasul, trecea de cele mai multe ori aproape de locuinte, se "prelungea pe langa ele" dar de multe ori primavera si toamna venea umflata si inunda curtile, beciuri si chiar locuinte, mai ales prin cartierele aflate in vale, cum ar fi cartierul Izvor.
Podurile peste rau erau aproape inexistente. Poduri de piatra nu existau, foarte putine erau din lemn, majoritatea erau niste podiste improvizate. De fapt nu podurile nu erau o necesitate deoarece "garla" in stare obisnuita nu avea o adancime mai mare de 0.60 m, iar pe vreme de seceta ni macar atata. Trasurile puteau trece pe o ingraditura de lemne si carutele direct prin apa. Iarna era si mai usor raul fiind aproape inghetat.
Strazile din vecinatatea raului erau intortochiate si nu urmau nici un palan, intrand si iesind din albia Dambovitei.
Pe Dâmbovita erau instalate si câteva bäi reci de rau, care puteau fi combínate cu bai de aburi din stabilimentele de pe mal. Cea mai cuncscuta baie de acest fel, era a Baia lui Mitrasewski, care a disparut odata cu canalizarea Dâmbovitei.
Pe Dambovita in apropriere de Biserica Zlatari de pe Calea Victoriei, se desfasura Parada Bobotezei. Dupa sistematizarea albiei ceremoniile se desfasurau in apropiere de podul de langa Opereta.
Dambovita veche si-a schimbat de mai multe ori cursul si cand se umfla de la ploi se latea sepre malul drept, acopreind depresiunile aflate acolo si formand o salba de lacuri. Unele dintre ele au ramas pana in zilele noastre, cum ar fi cel de la Gradina Botanica. Un alt lac se afla in jurul bisericii Sf. Elefterie. Pe rau in jos se aflau Lacul lui Dura Negutatorul(Cismigiul de azi),lac alimentat de numeroase izvoare, legat printr'un canal cu Dambovita pe la 1852, si in care, pe vremea lui Matei Basarah, pescuiau calugarii din Manastirea Sarindar si cei din Schitu Mnagureanu. Un alt lac era la Tigania Mitropoliei(pe unde este biserica Sf. Niculae din Prund).
Podurile peste rau erau aproape inexistente. Poduri de piatra nu existau, foarte putine erau din lemn, majoritatea erau niste podiste improvizate. De fapt nu podurile nu erau o necesitate deoarece "garla" in stare obisnuita nu avea o adancime mai mare de 0.60 m, iar pe vreme de seceta ni macar atata. Trasurile puteau trece pe o ingraditura de lemne si carutele direct prin apa. Iarna era si mai usor raul fiind aproape inghetat.
Strazile din vecinatatea raului erau intortochiate si nu urmau nici un palan, intrand si iesind din albia Dambovitei.
Pe Dâmbovita erau instalate si câteva bäi reci de rau, care puteau fi combínate cu bai de aburi din stabilimentele de pe mal. Cea mai cuncscuta baie de acest fel, era a Baia lui Mitrasewski, care a disparut odata cu canalizarea Dâmbovitei.
Pe Dambovita in apropriere de Biserica Zlatari de pe Calea Victoriei, se desfasura Parada Bobotezei. Dupa sistematizarea albiei ceremoniile se desfasurau in apropiere de podul de langa Opereta.
Dambovita veche si-a schimbat de mai multe ori cursul si cand se umfla de la ploi se latea sepre malul drept, acopreind depresiunile aflate acolo si formand o salba de lacuri. Unele dintre ele au ramas pana in zilele noastre, cum ar fi cel de la Gradina Botanica. Un alt lac se afla in jurul bisericii Sf. Elefterie. Pe rau in jos se aflau Lacul lui Dura Negutatorul(Cismigiul de azi),lac alimentat de numeroase izvoare, legat printr'un canal cu Dambovita pe la 1852, si in care, pe vremea lui Matei Basarah, pescuiau calugarii din Manastirea Sarindar si cei din Schitu Mnagureanu. Un alt lac era la Tigania Mitropoliei(pe unde este biserica Sf. Niculae din Prund).
Alt lac era intre Biserica Antim si Schitul Maicilor, iar mai departe era Helesteul lui Serban Voda(Filaret,,Parcul Carol) si in sfarsit era lacul din Valea Plangerei.
=================================================
=================================================
No comments:
Post a Comment