Sunday, 18 June 2017

Gradinile Capitalei de altadata

Ca oricare alt oras de proportia lui, Bucurestiul a fost intotdeauna inzestrat cu numeroase gradini publice care aveau rolul de a infrumuseta orasul si a fi locuri de recreatie si plimbare pentru cetäteni.
In Bucurestii vechi, aproape toate casele aveau gradini, si proportional casele domnesti sau boieresti aveau intinderi imense ; in timp totusi, inmultindu-se numgrul locuitorilor, spatiul a devenit mai strins, iar gradinile din centrul orasului,si mai apoi chiar si cele din mahalale periferice, au disparut, aproape cu totul. Vechile cladiri si-au micsorat neincetat terenul din jurul lor, iar astgzi stau fara lumina si aer intre uriasele blocuri ce le inconjoara. In aceiasi situatie au fost si sfintele lacase; sint unele biserici din centrul orasului ascunse cu totul, nu se mai vad, iar cu mult timp inainte nici nu se puteau vedea din cauza vegetatiei "luxuriante" care le inconjura. In cele mai multe cazuri, vinovatii au fost initial administratorii respectivelor biserici, iar mai tirziu edilitarii orasului, culminiind cu regimul comunist.

Printre vechile gradini pe locul carora au fost construite case sau au fost transformate in piete publice, amintim urmatoarele :

Gradina din fata Universitatii; cu statuile lui Mihai Viteazul, Gheorghe Lazar, Eliade RAdulescu si Spiru Haret. In a doua jumatate a secolului XIX pe locul ei se afla o gradina Botanica ; iar mai tirziu un parc cu banci de odihna.

Gradina Sf. Vineri; in jurul bisericii cu acelas nume, aflata peste drum de fosta primarie a Seotorului II Negru ; in prezent disparuta cu tot cu biserica.

Gradina Eliad; (fosta proprietate a scriitorului Heliade Radulescu) in care, in fiecare an se facea o parte din bilciul Mosilor. Era o gradina frumoasa, impodobita cu pomi seculari, unde, locuitorii mahalalelor dimprejur veneau sa isi petreaca sarbatorile, cu fripturi proaspete si damigene cu vin bun. Propriu zis, nu intreaga grádina era la dispozitia oaspetilor, doar o parte din ea, aceia care se afla spre viitoarea fabrica Voina

Gradina Tirgului-german ;
Grádina Oppler ;
Gradina Luther;
Cele doua gradini numite "Fierastraul" vechi si "Fierastraul" nou.
Gradinile Laptaria;
Vila regala;
erau locuri de petrecere pentru cetatenii din toate paturile sociale.

Gradina Rasca; pe al carei teren s-a ridicat noul local al Universitatii (Facultatea de Litere si Stiinte), iar prin mijlocul ei s-a deschis strada Edgar Quinet. Din cele scrise de Constantin Bacalbasa denumirea acestei gradini venea dela numele cehului Hirtscha care avea in acel loc un birt cu o gradina de vara.

Gradina Zdrafcu (Zdravcu) pe Bulevardul Elisabeta in apropierea podului Sf.Elefterie, pe partea dreapta, mai in sus de actualul palat al Facultgtii de Drept. A indurat pana in anul 1904 cind a fost desfiintata iar cladirile restaurantului daramate.

Gradina Giagoga, pe locul unde mai apoi s-au aflat Antrepozitele generale, renumita pentru calusei, dulapuri si hore
Gradina Laptev pe locul viiroarei fabrici de bere Bragadiru ;
Gradina Castrisoaia (dupa numele unei rusoaice care avea multe proprietati in Bucuresti) in cartierul Isvor in spatele fostei fabrici de bere Opler, mai tarziu Gib, cam pe locul unde se afla strandul Bragadiru. Pe o parte din locul ei, probabil dupa numele altui proprietar, s-a facut Gradina Sistad care a fost deschisa pana inainte de Primul Razboi Mondial

Gradina Procopoaia, proprietatea bogatei vaduve cu acelasi nume (Marghioala Procopie Canusis 1817-1892) fiica grecului Procopie Canusis si a sotiei sale Dumitrula (Dumitra) nascuta romanca din famila Racuti. Aceasta gradina cu copaci seculari si casa interesanta a Marghioalei Procopoaia se aflau situate intre bulevardul Elisabeta, podul Sf. Elefterie si calea Plevnei.
Mai tirziu pe aceasta propietate se va construi terenul de football al clubului Venus si Cetatea Studentilor.

Gradina Spirea pe dealul cu acelasi nume, pe locul careia se va ridica Scoala MilitarA, Cazarma Regimentului 6 Mihai Viteazul si o parte din cartierul strazilor inconjuratoare.

Gradina Stavri infiintata dupa Razboiul de Neatarnare, de la 1877, pe strada Academiei, unde mai tirziu se vor afla saloanele de dans si petreceri Liedertafel" care au fost in cateva instante si teatru particular.

Gradina Union (pe str. Stirbei Voda numita mai tarziu Ion Campineanu) unde se va afla Hotelul Simplon si gradina restaurantului Viticola. In timpul verii gradina, era imprumutata unor trupe de cafe-concert.

Gradina Slater unde mai tirziu se va afla Intrarea Nordului in gradina Cismigiu si Aleea Carmen Sylva.

Gradina lui Scufa, dupa spusele colonelului Popescu-Lumina) era situata pe Podul de Pamant (calea Plevnei) peste drum de cazarma regimentului de garda calare (Escorta Regala), iar dupà Amelia Largeanu, pe locul depoului de lemne al fabricii Lessel.

Gradina Giafer numita probabil dupa numele unui turc Giafer, se gasea peste drum de biserica Sf. Constantin. In aceastä gradina se gaseau toate distractiile timpului: era un fel de "Mosi".

Gradina cu cai era situata de o parte si de alta a strazii, cu acelasi nume, care se gasea intre splaiul M. Kogalniceanu si Bulevardul Elisabeta. In gradina aceasta se adunau pe vremuri bucurestenii sa vada circul italianului Carol Serie si felul cum isi dresa caii polonezul Dunski.

Gradina la sapte Nuci in spatele cladirii scolii ortodoxe de fete din strada Principatele Unite. Pe vremuri, i se mai spunea gradina de sub Mitropolie; din ea s-au despartit mai tarziu, gradinile Pariziana si Luzana care aveau intrarea prin strada 11 Iunie.

Gradina Oracici pe dealul Filaretului, numità mai tarziu Trocadero;

Gradina Bellu mare si renumita in petreceri; se afla in afara orasului, la capul podului Beilicului ( calea Serban Voda) actualmente loc de ingropaciune, fiind cel mai mare si mai frumos cimitir din tara.

Gradina Belvedere, proprietatea boierului Dinicu Golescu, foarte intinsa; pe locul ei se vor inalta spitalul militar Regina Elisabeta, Gara de Nord (si strazile dimprejur).

Gradina Gramont (numità asa dupä vicontele Louis Antoine de Gramont fost colonel in armata romana si aghiotant al domnitorilor Alexandru Ghica, Gheorghe Bibescu si Barbu Stirbei). Isi avea centrul In mijlocul viitorului Rond de pe bulevardul Maria.

Gradina Putu cu apa rece, pe locul strazii cu acelasi nume;
Gradina Ivascu in apropiere de bariera Vergului ;
Gradina Desliului;
Gradina Pana Breslea din strada Polona;

Gradina Vararu (Vararului) de pe Podul Calicilor (calea Rahovei) unde, pe vremuri, era Livada Domneasca pe care pasteau caii domnesti;

Gradina lui Marcu a existat pana la jumatatea secolului al XIX-lea si se afla situata langa fostul mecet turcesc din mahalaua Popa-Nan ;

Grádina Gagel, mai tarziu Gradina Blanduziei de pe str. Academiei (unde se vor deschide Galeriile Blanduziei) foarte renumita, deoarece in timpul verii cinta o orchestra si se serveau crenwursti calzi, iar aproape de miezul noptii se aduceau cornuri calde;

Gradina Alcazar sau Guenter In spatele Pasajului Roman pe strada Campineanu ;

Gradina Otetelisanu, foarte renumita ca loc de adunare al scriitorilor si artistilor romani, a existat pana in anul 1931, cind s-a cladit pe locul ei palatul Telefoanelor. O parte din gradina a mai supravietuit in spatele acestui palat dar stearpa, vaduvità de pomii seculari ce-i avea, pe locul careia, In timpul iernei, pe un lac artificial, se facea patinaj si aveau loc matchuri de hockey.

Gradina Ioanid fosta proprietatea librarului Ioanid, situata intre strada Polona si Aurel Vlaicu. O mica parte din ea se mai pastreaza. Era cea mai linistita gradina si odatà cu venirea serei intra cu totul in adormire.

Gradina Icoanei, mult mai mare decit cea de astazi, situata peste drum de gradina Ioanid si cuprinsa intre Strazile Al. Xenopol, str. Gh. Chitui, str. I. L. Carageale. Pentru citiva ani a fost imprejmuita cu un gard mic, destul de stricat, mai tirziu inlocuit cu unul nou din beton, destul de frumos. Pe locul ei, cu o suta si mai bine de ani in urma, a existat un fel de balta si teren mlastinos pricinuit de apa unui mic riusor, Bucurestioara.

Gradina cu Tei, una dintre cele mai mari si mai frumoase gradini, unde, in tmpul verii, vitzitatorul era imbatat de parfumul florilor de tei.

Bucurestii insa, aveau si alte gradini mai mari, de care ne vom ocupa intr-un articol viitor.
"Din Bucureştii de altădată" mi-a servit ca inspiratie.

V.1 June 16, 2017; Original Version
© CD1Inc!.com ® 2017
     

Featured post

Banca Marmorosch, Blank & Co

Banca Marmorosch, Blank & Co Banca Marmorosch este una din cele mai vechi banci din România, fondata ini?ial în 1848, sub forma de casa ...

Popular Posts

Total Pageviews