Terasa si Hotel Oteteleșanu

Casele Otetelesanu, Hotelul Otetelesanu, Terasa Oteleseanu, Imobilul Frascati, Palatul Telefoanelor, Teatrul Constantin Tănase

1871 Harta Colonelului Papazoglu casele Otetelesanu

Acestea sint citeva din denumirile sub care aceasta zona pe Calea Victoriei a fost cunoscuta dea lungul timpului. Astazi este aproximativ Calea Victoriei 33-35.
Casele lui Iancu Otetelesanu, de pe Podul Mogosoaiei (ceea ce inseamna Calea Victoriei de astazi)  sunt recunoscute in documente oficiale inca de la mijlocul secolului al XIX-lea. Ioan Serban Otetelesanu, era un mare bogatas, vornic al Capitalei si filantrop.
Pe la 1861 Conul Iancu  s-a indragostit de juna Elena Filipescu, iar un an mai tarziu, in 1861, s-a insurat cu aceasta desi fusese casatorit de 30 de ani cu Safta. In pofida divortului, Safta a ramas cu Iancu si s-a ingrijit de el in continuare, ba chiar mai mult s-a impact cu Elena la Manastirea Sarindari, in fata icoanei Maicii Domnului.
Noua stapana a transformat casa Otetelesanu intr-un loc de intalnire a lumii alese bucurestene. In casa se tineau serate, baluri si receptii chiar si dupa moartea vornicului, in 1876, Elena a continuat sa-i primeasca pe invitati. Din anul 1888, casa a ramas mostenire lui Ioan Kalinderu, membru al Academiei Romane, fiind vanduta apoi Societatii de Asigurare "Dacia-Romana", care a inchiriat-o altor antreprenori.

Pictura de Stefan Dimitrescu - "La Otetelesanu" 1915

....."Astfel, noul chirias Mihai Stere construieste Terasa Otetelesanu, cafenea si berarie, care devine locul preferat de intalnire a scriitorilor si artistilor vremii : Ion Minulescu, Tudor Arghezi, Cosbuc, Victor Eftimiu , pictorii Szathmari si Iser si multi altii. Dar cel mai prezent personaj era Emil Garleanu care manca si scria in aceasta cafenea, de multe ori "imprumutand" bani de la prietenii de breasala mai instariti. Cafeneaua a fost amintita in multe dintre scrierile celor care au vizitat-o"....

...."Un alt element deosebit era gradina din spatele ei, impanzita cu platani, tei si castani, care a fost inchiriata unui anumit Grigoriu. Asa a aparut un teatru de vara apreciat de bucuresteni, care nu a supravietuit Primului Razboi Mondial. In perioada interbelica platanii au fost taiati, iar gradina transformata intr-un restaurant unguresc fara prea mult succes, in timp ce pe terenul viran de aici era amenajat un patinoar. Totusi in 1933 teatrul de vara a revenit si in timp s-a transformat in cinematograf"....
Cladirea a fost vanduta Societatii Anonime Romane de Telefoane, care a insemnat si sfarsitul casei Otetelesanu. Dupa mai multe luni prin instante, locul Terasei a fost luat de Palatul Telefoanelor, constructie facuta dupa planurile lui Louis Weeks si Walter Troy. Mai tarziu, in Al Doilea Razboi Mondial, Parcul Otetelesanu a fost cumparat tot de Societatea de Telefoane.

Pe locul unde a existat Hotelul Otetelesanu,  pe la 1860 a fost înfiintat Hotelul Frascatti care a primit aceasta denumire pe la 1875 când a fost cumparat de vestitul bucatar francez Gillet care îsi deschisese birtul vizavi, în casele Bossel.

Safta Oteteleșanu, cca. 1850

In februarie 1933 a fost inceputa demolarea fostului Hotel Frascatti si constructia "noului" Imobil Frascatti ce gazduieste sala Teatrului "Constantin Tanase". Cladirea a fost construita în perioada 1933- 1934 în stil art déco dupa planurile arhitectului Jean Monda, cunoscut pentru planurile cladirii Societatea Asigurarea Româneasca. In acelasi timp Calea Victoriei a fost latita in rind cu noua constructie a Palatului Telefoanelor.

Teatrul poarta numele actorului Constantin Tanase (1880- 1945), fost actor de scena si de vodevil (piesa mica satirica), care în iulie 1919 a pus bazele trupei de teatru Carabus cu sediul în acest imobil, având o activitate neîntrerupta de peste 80 de ani.
În mai 1934, pe scena teatrului "Carabus" urca pentru prima data interpreta de muzica populara Maria Tanase (1913- 1963), ulterior angajata în trupa lui Constantin Tanase, actorul fiind un promotor al succesului cântaretei.
Dupa disparitia marelui actor, teatrul a functionat sub alte denumiri temporare ca Ansamblul de Estrada, Teatrul de Stat de Estrada si în 1962 a primit numele de "Teatrul satiric - muzical Constantin Tanase", titlul pastrat pâna în anul 1990 când a primit titulatura cea mai adecvata, sub care functioneaza si astazi, Teatrul de Revista "Constantin Tanase".

....Cam asta este povestea Caselor Otetelesanu......o alta fantoma a Bucurestilor!

1874 foto F. Duschek Grand Cafe Otetelesanu. Pe fundal sepoate vedea Biserica Sarindar, defuncta in 1896, iar mai in spate silueta Grand Hotel Boulevard

1875 - L'Independence Roumaine si  Hotel Otetelesanu(Frascatti). Fotografie luata din Piata teatrului National

1909 Gradina Otetelesanu

1915 Piata Teatrului In dreapta, verdeata marcheaza Gradina Otetelesanu (amplasament al Palatului Telefoanelor actual)

1916 TERASA OTETELESANU

1920 Grand Restaurant Transilvania - Parcul Otetelesanu

1920s Otetelesanu

1920s Bal la Otetelesanu

1926 Un Dejun la Oteteleșanu

1926 Teatrul de vara gradina Otetelesanu

1930 Hotel Frascatti

1930s Cafenea Otetelesanu

1935 Teatrul National si Teatrul de vara Otetelesanu, in spate. Ultima poza cunoscuta a faimosului complex

.......Citeva fotografii relatate la Terasa Oteteleșanu.......

Salonul Otetelesanu (interior)

Terasa Oteteleșanu

Teresa restaurant otetelesanu

Restaurantul si terasa Otetelesanu

Restaurantul si terasa Otetelesanu

Pictor Camil Ressu - Terasa Oteteleseanu

Calea Victoriei pta Teatrului. Intrarea la terasa pe stinga

--== O noua serie de fotografii din zona parcului Otetelesanu ==--

Harta pensionarului Petre Ambrosiu din 1911, cu aspectul oraşului în sec. al 19-lea

1856 L. Angerer. Vedere spre Sala Bossel; Parcul Otetelesanu dreapta jos

1871 Centrul orasului Bucuresti; Parcul Otetelesanu dreapta jos

1875 Piata Teatrului; Parcul Otetelesanu stinga jos

1890 birjele din Piata Teatrului; Parcul Otetelesanu pe fundal

1891 Calea Victoriei, vedere din Grand Hotel de Boulevard. Hotel Frascatti pe centru dupa Hotel Luvru

1892 Manifestaţia studenţilor universitari, Bucureşti; Parcul Otetelesanu pe fundal

1899 Piata Teatrului National; Parcul Otetelesanu pe fundal dreapta

1905

1908 În partea stângă, şirul de imobile care adăpostea Hotelul Frascati, ridicate pe locul fostelor case Oteteleşanu

1910

1910 Parcul Oteteleshanu, teatru

1912 Hotel Frascati

1916 Calea Victoriei

1917

1917 Calea Victoriei vedere aeriana

1918 Hotel Capsa

1920 Calea Victoriei

1929 Calea Victoriei vedere aeriana. Semnul de neon pe Hotel Frascatti; pe stinga Capsa

1929 Semnul de neon pe Hotel Frascatti

1931

1933 Desen-proiect de faţadă al imobilului comercial Frascati

1933 Se construieste Palatul Societatii de Telefoane, in vecinatatea Teatrului National

1933

1933 Demolare hotel Frascati linga Palat Telefoane

1933 Hotel Frascati in demolare

1935

1936 Capsa, cu vedere de data aceasta spre Palatul Telefoanelor; 4 martie 1936

1938

1938 vedere dinspre legatia rusa.

1944 Calea Victoriei in fata la Tanase

1944 Imobilul Frascatti de pe Calea Victoriei (Teatrul Savoy)

1944 Palatul Telefoanelor - Teatrul National

1951 Teatrul Național

1959 Teatrul satiric muzical C. Tănase - Palatul Telefoanelor

2010  Palatul_Telefoanelor

2010 Imobil „Frascati' sala Teatrului Constantin Tănase

2010 Teatrul_Tanase

 Povesti de altadata

Biserici Disparute din zona Palatului Regal

Pina in anii 50' cu aproximatie au existat patru biserici in zona din spatele Palatului Regal. Unele au fost demolate "din necesitate" fiind prea darapanate ca sa merite a fii reparate, altele precum Biserica Calvina a fost demolata pentru a face loc Noului segment din Stirbei Voda si blocurilor comuniste.

1871 Centrul orasului Bucuresti

Biserici Disparute:
1.Biserica Brezoianu
2.Biserica Sf.Ionica
3.Biserica Stejarul
4.Biserica Calvina

Biserici inca in existenta:
5.Biserica Luterana
6.Biserica Cretulescu

Prima Imagine este o vedere a zonei in 1918. A doua in 2016

1.Biserica Brezoianu

Rit ortodox. Demolata în 1959.

Pâna în 1959 credinciosii din zona strazii Brezoianu si a pietei Valter Maracineanu se puteau închina în frumosul lacas de cult ridicat la 1710 de Manaila Maracineanu si Serban Bujoreanu, pe locul daruit de Petrasco Brezoianu, boieri apropiati ai domnitorului Constantin Brâncoveanu. Construita din piatra si caramida, în forma de nava, cu turle pe naos si pronaos si cu hramul Sfintei Treimi, biserica a fost pictata la 1900. A fost refacuta dupa cutremurul din 1940 si bombardamentele din 1944, pe când slujea învatatul preot Constantin Dron, dupa cum se poate vedea în fotografiile de epoca. Reamenajarea arhitectonica de la sfârsitul anilor '50, din fata Salii Palatului, a supus biserica la nedreapta decizie a autoritatilor comuniste de a o demola.

Biserica parohiei Mihai Bravu din Bucuresti s-a ridicat din temelie între anii 1948- 1968 întru cinstirea Sfintei Cuvioase Parascheva. Lucrarile de construire s-au executat beneficiind de pretiosul inventar primit de la biserica Brezoianu, demolata de comunisti.

Dupa câte stim Biserica Brezoianu a fost prima biserica din Bucuresti demolata de regimul comunist.
====

1856 - De pe Teatrul Mare, strada Stirbei Voda, biserica Brezoianu, stanga Cismigiu, casele Ghica, devenite Teatrul Liric, apoi Opera

 

1939 Biserica Brezoianu

1939 Biserica „Sf. Troiţă” Brezoianu din Bucureşti

1940 Catapeteasma bisericii Brezoianu

1941 biserica Brezoianu pe fundal in dreapta jos fata de biserica Cretulescu.

1941 Zona Palatului Regal fotografiata dintr-un avion german

1944 Biserica Brezoianu dupa bombardament

2.BISERICA SF. IONICA

Rit ortodox. Demolata dupa 1938 pentru largirea curtii Palatului Regal.

Imediat ce se termina Hanul Cretulescu (Kretzulescu), la stânga, era o strada îngusta numita Sfântul Ionica, dupa numele bisericii care se afla pe ea. Biserica a fost deschisa, conform spuselor lui Gheorghe Crutzescu, „pe la 1854, pe locul unei piete ce se afla în spatele hanului” (hanul Kretzulescu).

În anul 1939, în urma lucrarilor efectuate pentru extinderea curtii Palatului Regal, atât Biserica Sfântul Ionica cât si Hanul Cretulescu, au fost demolate, iar strada a disparut.
====

 

1847 Zona Pasajului Român Sf. Ionica situata dreapta sus

 

 1856 - De pe Teatrul Mare, biserica Lutherana, biserica Sf. Ionica jos

 

1871 De remarcat Strad Sf. Ionica pornea din Calea Victoriei prin spatele palatului, traversa Str Ion Cimpineanu cam pelinga blocul "turn' si mergea prin spatele Teatrului. 

Foto Moritz Benedict Baer. Vedere la iesirea din Pasajul Român spre Strada Ion Cimpineanu. Pe dreapta biserica Sf. Ionică bombardata in 1944 si ulterior demolata.

 

E greu de crezut ca pe locul blocurilor de azi din curba strazii Ion Campineanu se aflau aceste case si o biserica. Fotografie de pe la 1932. Interesant de observat strada ce trecea prin spatele Teatrului - str. Sf. Ionica

3.Biserica Stejarului

Rit ortodox. Ridicata în 1763, demolata în 1959.

Situata practic peste drum de Casa Alba, locuinta Regelui (bombardata în 1944)
Strada Imperiala ajungea in Strada Palatului (disparuta si ea), care trecea între grajdurile regale si Biserica Stejarului ce se afla pe Aleea Palatului nr. 2.
Gheorghe Crutzescu marturisea ca biserica era cunoscuta din documentele de la sfârsitul secolului XVII ca o constructie ridicata mai intai din lemn de Maxim Arhiereul, Grigore si Grajdana iar din 1763 a fost construita din zid (caramizi) de Tanase Capitan, Stana si Stanciu Brutaru.

Biserica a fost avariata de cutremurul din 1838, A stat asa, stricata, o jumatate de veac, desi se invecina cu parcul Palatului!
E greu de crezut ca atat Cuza, cat si Carol I sa nu-i fi mustrat pe mai marii Comunei pentru aceasta neglijenta, dar nu au fost bani. Cand Regele a reconstruit Palatul si a reamenajat gradina, i-a cerut marelui arhitect Paul Gottereau sa aiba in vedere si venerabila biserica Stejarul.
Restaurarea ei s-a petrecut la sfarsitul lucrarilor care se intinsesera de-a lungul unui deceniu. Deci biserica a mai avut doi ctitori: Carol I si Regina Elisabeta.
Scapata ca prin minune de efectul bombelor germane, a fost rasa de pe surpafata pamantului de stapanirea bolsevica in anul 1959, cu toata opozitia Prea Fericitului Justinian. Nu e lipsit de interes faptul ca biserica avea hramul "Inaltarea Sfintei Cruci". Fara indoiala ca gestul bolsevicilor a avut si o incarcatura simbolica, sub pretextul eliberarii locului pentru construirea Salii Palatului.
====

 

 

1856 - De pe Teatrul Mare, biserica Lutherana, biserica Sf. Ionica jos,

 1937

 

1939

 1941 Zona Palatului Regal fotografiata dintr-un avion german

1958-59 Pe stinga se mai pot vedea Biserica Stejarul si Calvina, iar in spate pe fundal Sf. Iosif.

4.BISERICA CALVINA

Rit calvin. Foarte similara cu biserica Luterana (de rit evanghelic), de pe strada cu acelasi nume. Demolata în 1959.

Construita pe la 1850 initial din lemn; biserica de lemn este darâmata, iar pe 25 martie 1863, doamna Elena Cuza, în prezenta consului austriac si a comunitatii maghiare, pune piatra de temelie a noii biserici. Este demolata la 1959 de regimul comunist.

 

1856

 1927

1. Hotel Athenee Palace,
2. Hotel Splendid,
3. Hotel High Life(Hotel MANU),
4. Hotel Imperial,
5. Palatul Regal,
6. Banca Danubiana,
7. Fundatia Carol (BCU),
8. Palatul Jockey Club

Singura fotografie a bisericii probabil pe la 1890s

1955 Fotografie din fata Ateneului; se poate observa spatiul gol in stinga. In zare cupola Bisericii Luterane. Str. Stirbei Voda nu fusese inca reamenajata(pina la 1960)

Sfirsitul anilor '50; pe fundal se vede turla bisericii Luterane

January 18th 2018 - Citeva fotografii pe care le-am descoperit mai recent

Biserica Brezoianu aprox 1933. Intrarea in biserica se afla chiar pe Strada Brezoianu. Spatele bisericii cu turla rotunda se vedea bine din directia Palatului Regal.

Biserica Calvina aprox 1933. O fotografie foarte rara.